Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comerțul cu amănuntul din România a înregistrat în luna mai 2026 un declin de 4,7% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit Digi24, iar datele Institutului Național de Statistică arată o contracție de consum resimțită la aproape toate categoriile de produse.
Comerțul cu amănuntul, a zecea lună consecutivă de scădere
Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, fără autovehicule și motociclete, a scăzut în mai cu 4,5% ca serie brută și cu 4,7% ca serie ajustată în funcție de zilele lucrătoare și de sezonalitate, față de mai 2025. Este a zecea lună consecutivă de declin anual, potrivit Mediafax.
Comparativ cu luna aprilie, comerțul a avansat ușor, cu 1,2% în serie brută și 1,3% în serie ajustată. Avansul lunar nu a reușit însă să compenseze scăderea anuală, care rămâne semnificativă și afectează toate segmentele de consum.
Nealimentarul, cel mai afectat segment
Cea mai amplă corecție s-a produs la produsele nealimentare, cu o scădere de 7,9% în seria brută și 7,7% în seria ajustată, pentru perioada ianuarie-mai 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Segmentul alimentelor, băuturilor și tutunului a scăzut cu 3,7%, respectiv 3,5%, iar vânzările de carburanți s-au redus cu 2,8%, respectiv 1,7%.
În ansamblu, pentru primele cinci luni ale anului, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul s-a diminuat cu 5,5% ca serie brută și 5,3% ca serie ajustată, arată datele publicate de statisticieni.
📊 CIFRE CHEIE:
• -4,7%: scăderea anuală a comerțului cu amănuntul în mai 2026, serie ajustată
• -5,5%: contracția cumulată ianuarie-mai 2026 față de aceeași perioadă din 2025
• -7,9%: scăderea la produsele nealimentare, cel mai afectat segment
• a 10-a lună: consecutivă de declin anual al comerțului cu amănuntul
Ce arată datele despre economia românească
Comerțul cu amănuntul este considerat unul dintre cei mai relevanți indicatori ai consumului populației și, implicit, ai evoluției economiei naționale. Declinul persistent, resimțit deopotrivă la alimente, produse nealimentare și carburanți, sugerează o diminuare generalizată a cheltuielilor românilor.
Potrivit Stirile ProTV, tendința negativă s-a menținut constant de-a lungul primei jumătăți a anului, în contextul unei economii care resimte efectele inflației și ale incertitudinii fiscale.
Prudența cumpărătorilor pare să fie principalul factor din spatele acestei evoluții. Pe fondul măsurilor de consolidare fiscală adoptate în ultimul an și al presiunii continue asupra veniturilor disponibile, populația își ajustează prioritățile de cumpărare, amânând achizițiile de bunuri nealimentare și reducând cheltuielile discreționare.
Impactul asupra retailerilor și producătorilor
Pentru comercianți, scăderea concentrată în special în zona nealimentară înseamnă presiune suplimentară asupra marjelor și necesitatea unor strategii defensive: control mai strict al stocurilor, prudență în investiții și accent pe promoții pentru stimularea vânzărilor.
Producătorii dependenți de comenzile din retailul nealimentar rămân, la rândul lor, expuși unei cereri interne fragile, chiar dacă apar reveniri punctuale de la o lună la alta, precum cea înregistrată în mai față de aprilie.
Evoluția din lunile următoare va arăta dacă avansul lunar marginal se poate transforma într-o revenire susținută sau dacă economia românească intră într-o perioadă mai lungă de consum redus. Datele privind luna iunie, așteptate în perioada următoare, vor oferi un prim indiciu în acest sens.
Context: creșterea salariilor reale, sub presiune
Instituții financiare care urmăresc evoluția pieței de retail din România au avertizat deja că vânzările cu amănuntul se vor menține contractate pe tot parcursul anului, pe fondul unei creșteri a salariilor reale care rămâne negativă. Această combinație, inflație ridicată și venituri disponibile stagnante, explică în bună măsură comportamentul prudent al cumpărătorilor.
De altfel, comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, România a înregistrat una dintre cele mai accentuate scăderi ale vânzărilor cu amănuntul în luna mai, în timp ce media europeană a consemnat, per ansamblu, o ușoară creștere de la o lună la alta.
Această poziționare atipică față de restul blocului comunitar arată că problema nu este doar sezonieră, ci reflectă o slăbiciune structurală a cererii interne, alimentată de contextul fiscal și de instabilitatea politică din ultimele luni.
–






















