Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
De la 1 septembrie, Parlamentul intră într-o cursă contracronometru pentru reforma legislației electorale, chiar înaintea alegerilor locale și parlamentare din 2028. Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a anunțat, într-o conferință de presă, calendarul complet al reformei, potrivit Agerpres.
Proiectul legii partidelor politice a fost deja pus în transparență decizională, iar viitoarea coaliție de guvernare va decide, până cel târziu în mai 2027, dacă rescrie regulile pentru numărul de semnături necesare candidaturilor, votul uninominal sau pe liste, votul prin corespondență și publicitatea electorală online.
Ce conține pachetul legislativ pregătit de AEP
AEP lucrează la patru proiecte distincte: legea partidelor politice, legea de organizare și funcționare a instituției, legea finanțării partidelor și campaniilor electorale, și, ca piesă centrală, un Cod Electoral unic pentru toate tipurile de scrutin.
Una dintre modificările propuse deja în proiectul legii partidelor vizează creșterea numărului minim de membri fondatori necesari pentru înființarea unui partid nou, de la 3 la 100. Codul Electoral se află însă abia în faza de documentare, autoritatea analizând decizii ale Înaltei Curți, ale Curții Constituționale și hotărâri ale Birourilor Electorale Centrale din 2020, 2024 și 2025.
🗞️ Citește și Acestea
Instituția a explicat public și de ce ține atât de mult la un calendar strâns. Într-un interviu acordat anterior Digi24, Țuțuianu a explicat de ce insistă pentru o comisie parlamentară dedicată: „Sper să convingem Parlamentul că e nevoie de o comisie care să se ocupe de reforma electorală, o comisie specială ca să putem să parcurgem mai rapid procesul de adoptare.”
De ce contează termenul de mai 2027
Regula invocată de șeful AEP nu este una arbitrară. Comisia de la Veneția, organismul consultativ al Consiliului Europei pentru probleme constituționale, recomandă ca legislația electorală să nu fie modificată cu mai puțin de un an înainte de alegeri.
Cum primul scrutin din noul ciclu, cel local și parlamentar, este programat pentru 2028, Parlamentul are la dispoziție practic opt luni, din septembrie și până în mai anul viitor, pentru a finaliza dezbaterile. În 2029 urmează alegerile europarlamentare, iar în 2030, cele prezidențiale.
Calendarul reformei electorale
- 26 august: dezbatere publică pe proiectul legii partidelor, la cererea unor organizații ale societății civile
- 27 august: nouă rundă de discuții cu partidele politice parlamentare pe marginea propunerilor primite
- 1 septembrie: AEP pune proiectul la dispoziția unui eventual Guvern cu puteri depline sau a grupurilor parlamentare, pentru a fi preluat ca inițiativă legislativă
- Mijlocul lunii septembrie: proiectul legii finanțării partidelor urmează să fie prezentat public
- Mai 2027: termenul limită, potrivit standardelor Comisiei de la Veneția, pentru finalizarea reformei înaintea alegerilor din 2028
Miza politică a unei majorități parlamentare
Orice modificare a legislației electorale se adoptă, potrivit Constituției, prin lege organică, ceea ce presupune votul a jumătate plus unu din numărul membrilor fiecărei Camere. O asemenea majoritate ar putea apărea abia odată cu formarea viitoarei coaliții de guvernare, cea care va da votul de învestitură unui nou Cabinet.
Parlamentarii revin din vacanța estivală pe 1 septembrie, exact momentul în care AEP intenționează să pună pachetul legislativ la dispoziția grupurilor parlamentare. Președintele Nicușor Dan așteaptă, la rândul său, conturarea unei majorități pentru un nou premier.
Miza este, așadar, dublă: cine va forma coaliția de guvernare va avea în mână și instrumentele pentru a rescrie regulile jocului electoral pentru următorul deceniu, de la modul de alegere a primarilor până la pragurile de finanțare a campaniilor. Rămâne de văzut dacă termenul de opt luni impus de calendarul AEP va fi suficient pentru o dezbatere parlamentară amplă, așa cum a cerut explicit Țuțuianu, sau dacă presiunea timpului va readuce în discuție varianta ordonanțelor de urgență pe care șeful AEP a exclus-o public.
