Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Jurnalistul Victor Ciutacu a criticat vehement reacțiile miniștrilor USR de la Apărare și Externe în urma deciziei SUA de a retrage aproximativ 1.200 de militari din România, conform StiriPeSurse. Analistul de la România TV a ironizat comunicarea deficitară a guvernului, acuzând că informația despre retragere a fost aflată din presa ucraineană, nu prin canale oficiale.
Critica virulentă a jurnalistului la adresa miniștrilor USR
Victor Ciutacu nu și-a ascuns nemulțumirea față de gestionarea crizei de comunicare. „Nici să ne mintă convingător, împreună sau separat, nu sunt în stare„, a declarat jurnalistul, referindu-se la miniștrii USR implicați. El a evidențiat că Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, care recent fusese în SUA pentru întâlniri oficiale, „pare să fi dispărut fără urmă” din spațiul public după anunțul retragerii.
Despre Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, criticile au fost la fel de tranșante. „Faptul că, după ani de zile de atitudini antihristice ale reziștilor, a dat în bisericeală și nu-l mai scoți din Catedrala Mântuirii Neamului spune foarte mult despre el„, a afirmat Ciutacu la România TV. Jurnalistul a subliniat că ministrul nu a reușit să informeze țara în timp util despre decizia americană.
Detalii despre retragerea trupelor: circa 1.000 de militari rămân în România.
Administrația Trump a decis redimensionarea prezenței militare americane pe flancul estic al NATO. Potrivit G4Media, circa 1.200-1.500 de militari americani vor părăsi România, majoritatea de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu. În țara noastră vor rămâne aproximativ 1.000 de soldați americani, distribuiți la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
🗞️ Citește și Acestea
Ministerul Apărării Naționale a confirmat miercuri, 29 octombrie 2025, că România a fost informată încă de luni despre această decizie. „Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american„, se arată în comunicatul MApN. Brigada de Infanterie care efectua rotații în Europa va înceta aceste misiuni, fără a fi înlocuită.
Reacția președintelui Trump: „Nu e mare lucru”.
Președintele american Donald Trump a minimalizat importanța retragerii, declarând la bordul Air Force One că aceasta „nu este un subiect foarte important”, conform HotNews. „Aș putea să vorbesc despre subiectul asta, dar nu este unul foarte important, nu e mare lucru„, a spus liderul de la Casa Albă.
Totuși, decizia a stârnit valuri în Congresul american. Șefii republicani ai Comisiilor pentru Apărare din Senat și Camera Reprezentanților, Roger Wicker și Mike Rogers, au semnat o declarație comună în care își exprimă „fermă opoziție” față de retragerea brigăzii rotaționale. „România a fost un aliat puternic. Decizia transmite un semnal greșit pentru Rusia„, au avertizat cei doi congresmenși, potrivit HotNews.
Implicații strategice și politice pentru România.
Analiștii militari consultați de mass-media subliniază că impactul militar direct este limitat, dar simbolistica politică este considerabilă. Un fost ofițer de intelligence din Armata Română a avertizat că „rușii vor insista că partenariatul strategic nu funcționează, ăsta va fi narativul”. Decizia vine în contextul reorientării strategice a SUA către zona Indo-Pacifică, unde Washingtonul consideră că se află amenințările principale.
Pe plan intern, criza de comunicare a evidențiat vulnerabilitățile guvernării. Sorin Grindeanu, președinte interimar PSD, a cerut informări oficiale în Parlament din partea prim-ministrului și miniștrilor de resort. Criticii subliniază că informația despre retragere a apărut inițial în presa ucraineană Kyiv Post, nu prin canale oficiale românești.
România rămâne totuși o bază strategică pentru NATO, cu infrastructură modernă la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Prezența aliaților francezi, spanioli și belgieni continuă, totalul trupelor NATO în România rămânând la aproximativ 3.500 de militari.
Retragerea parțială a trupelor americane din România a expus fragilități în comunicarea guvernamentală și a intensificat tensiunile politice interne. Deși angajamentul strategic al SUA față de România rămâne neschimbat conform declarațiilor oficiale, episodul evidențiază necesitatea unei comunicări mai transparente și mai rapide între autoritățile române și cetățeni în contextul unor decizii cu impact strategic major.
