Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul premier Florin Cîțu a lansat un avertisment dur despre expunerea românilor la datoria publică, potrivit Adevărul. Într-o postare pe Facebook, el susține că băncile, Pilonul II de pensii și depozitele populației sunt legate direct de riscul unei retrogradări a ratingului de țară.
Cîțu: băncile românești, de trei ori mai expuse pe stat decât media UE
Fostul ministru de Finanțe a pornit mesajul cu o metaforă tranșantă: „bombă cu ceas… tic tac, tic tac”, făcând trimitere la concentrarea excesivă a riscului suveran în sistemul financiar românesc.
Potrivit lui Cîțu, băncile din România dețin 27,6% din active în titluri de stat, față de o medie europeană de doar 9,7%. Cifra este confirmată de cel mai recent raport al BNR privind stabilitatea financiară, care indică exact același nivel pentru luna martie 2026, comparativ cu media UE din septembrie 2025. Banca centrală atrage atenția că această concentrare generează atât risc de rată a dobânzii, cât și risc de propagare a șocurilor în cazul unor evoluții adverse ale ratingului suveran.
„Riscul este aproape 100% aruncat pe cetățeanul român”
Fostul premier subliniază că problema depășește simpla expunere bancară: potrivit lui, populația finanțează statul prin mai multe canale simultan, fără posibilitate reală de diversificare.
🗞️ Citește și Acestea
„Riscul este aproape 100% aruncat pe cetățeanul român. Pensia privată (Pilonul II) e investită 64% în titluri de stat, plus încă 28% în acțiuni dominate de bănci și companii de stat”, a scris Cîțu, citat și de Capital.ro.
Datele Autorității de Supraveghere Financiară confirmă tabloul descris de fostul premier: la finalul lunii mai 2026, fondurile de pensii din Pilonul II aveau active de 227,5 miliarde de lei, din care titlurile de stat reprezentau 63,9%, iar acțiunile 27,7%.
Scenariul unui downgrade: pensii mai mici, credite mai scumpe, inflație mai mare
Cîțu leagă această concentrare de riscul retrogradării României sub pragul „investment grade”, în contextul blocajului politic privind bugetul pe 2027. România se află deja la limita inferioară a ratingului recomandat investițiilor: S&P a confirmat în mai 2026 nota „BBB-” cu perspectivă negativă, iar Fitch a menținut același rating, tot cu perspectivă negativă, în februarie 2026.
„Într-un scenariu de downgrade cu un șoc de 200 de puncte de bază pe randamente, pensia scade contabil cu ~10-12%, creditul se scumpește, leul se depreciază, inflația crește din nou”, a scris fostul premier.
„Efectul imediat estimat este de ordinul unui salariu mediu net”
Potrivit calculelor prezentate de Cîțu, o gospodărie medie ar putea pierde, în ipoteza unui asemenea șoc, echivalentul unui salariu mediu net chiar în primul an, indiferent de deciziile financiare personale.
„Pentru o gospodărie medie, efectul imediat estimat este de ordinul unui salariu mediu net, pierdut în primul an. Fără să fi greșit cu nimic și fără vreun instrument de protecție”, a afirmat fostul premier.
Este important de precizat că estimarea aparține exclusiv lui Florin Cîțu, prezentată ca scenariu propriu în ipoteza unui downgrade combinat cu creșterea randamentelor.
Concluzie
Fostul premier leagă direct concentrarea riscului suveran de o inflație care, spune el, va rămâne peste estimările oficiale, transferând tăcut costul datoriei de la stat la cetățean. Rămâne de văzut dacă instituțiile statului vor reuși să evite blocajul bugetar la care face referire în avertismentul său.
–
