Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Marcel Ciolacu, fostul premier al României, a confirmat miercuri, 15 aprilie 2026, că autoritățile române cunoșteau încă din 2023 riscul pierderii procesului cu gigantul farmaceutic Pfizer, însă au ales în mod deliberat o strategie de amânare a plăților. Declarațiile au fost făcute la Spitalul Universitar din București, potrivit Digi24.
Strategia de amânare, recunoscută public.
Ciolacu, actual președinte al Consiliului Județean Buzău, a explicat deschis logica din spatele deciziei de a nu plăti: România a lăsat Pfizer să inițieze acțiunea în judecată tocmai pentru a câștiga timp și a întârzia cât mai mult obligația de plată.
„Au început demersurile. Credeați că puteam câștiga vreun proces cu Pfizer? Vaccinurile erau la noi în depozit.”, a spus fostul premier, adăugând că situația era comparabilă cu a împrumuta un bun și a refuza restituirea lui. „Dacă eu vă iau mașina, trebuie să v-o plătesc, vă las să mă dați în judecată ca să mai trag de timp. Nu era evident?”, a mai spus Ciolacu.
Întrebat dacă a comunicat direct cu fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, despre dosar, Ciolacu a negat orice discuție directă pe acest subiect.
🗞️ Citește și Acestea
Comanda „ilogică” din pandemie.
Fostul premier a criticat dur decizia din 2021 privind achiziționarea unui număr extrem de mare de doze de vaccin anti-COVID-19.
„Era o comandă ilogică, nu are nicio treabă cu realitatea, decât dacă voiam să vaccinăm și Africa din banii noștri”, a declarat Ciolacu, subliniind că, odată ce livrarea fusese efectuată, România nu mai putea refuza plata.
Potrivit DCNews, pentru ca România să fi refuzat tranșele de vaccinuri comandate, decizia ar fi trebuit aprobată la nivelul întregului Executiv, printr-un memorandum în ședința de Guvern — o procedură care nu a fost inițiată de niciun prim-ministru din acea perioadă.
Consecințele financiare pentru România.
Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a condamnat România să preia dozele rămase și să plătească Pfizer suma de 3,03 miliarde de lei (aproximativ 600 de milioane de euro, cu TVA inclus). Decizia este executorie, însă Ministerul Sănătății nu dispune în prezent de fondurile necesare.
Fiecare zi de întârziere în negocierea unei soluții de stingere a datoriei generează costuri suplimentare semnificative pentru bugetul de stat, ceea ce transformă subiectul într-o urgență fiscală reală pentru Guvernul Bolojan.
Responsabilitatea politică, disputată.
Declarațiile lui Ciolacu reaprind disputa despre cine poartă responsabilitatea pentru această situație: PSD, prin miniștrii Sănătății din perioadele respective, sau PNL și USR, care conduc în prezent Guvernul și trebuie să găsească soluții pentru plată.
Cazul are și o dimensiune penală: achiziția de vaccinuri COVID-19 face obiectul unui dosar deschis de Direcția Națională Anticorupție de mai bine de cinci ani, fără o soluție definitivă până în prezent.
Ministrul actual al Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că poartă negocieri cu Pfizer la Washington pentru a transforma o parte din datorie în medicamente inovatoare pentru pacienți. Rezultatul acestor discuții va determina dacă România va putea evita sau nu plata integrală în numerar a celor 600 de milioane de euro.
