Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Iranul traversează o criză profundă de comandă și control, iar Gardienii Revoluției par să fi preluat conducerea efectivă a țării după moartea ayatollahului Ali Khamenei. Jurnalista Carmen Gavrilă, corespondentă de război în Orientul Mijlociu pentru Radio România Actualități, a explicat sâmbătă, în emisiunea Insider politic de la Prima TV, cine deține puterea reală la Teheran și cât de fondată este îngrijorarea că Iranul ar putea ataca România, potrivit HotNews.ro.
Gardienii Revoluției, adevărata putere la Teheran.
Potrivit Gavrilă, noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, nu a făcut nicio apariție publică de la instalarea sa în funcție — nici video, nici audio. În absența oricărui semnal public, puterea pare să fie exercitată de Corpul Gărzilor Revoluționare (Pasdaran), structura militară creată de ayatollahul Ruhollah Khomeini după revoluția din 1979.
„Mojtaba Khamenei nu este văzut ca un lider care decide el, dă el direcții, ci acționează cel puțin în simbioză, dacă nu chiar plătește niște datorii — pentru că a fost ales — Corpului Gărzilor Revoluționare”, a explicat Carmen Gavrilă, conform sursei citate.
Această analiză este confirmată și de Agerpres: Mojtaba Khamenei l-a numit consilier militar pe generalul Mohsen Rezai, veteran al Gărzilor Revoluționare cu aproape două decenii de comandă. Toate pozițiile cheie vehiculate în jurul noului lider sunt ocupate de foști sau actuali membri ai Pasdaran.
🗞️ Citește și Acestea
Mojtaba Khamenei, numit 9 martie, absent de atunci.
Ales lider suprem pe 9 martie 2026, după ce tabăra militară a câștigat o luptă acerbă cu moderații în interiorul Consiliului Experților, Mojtaba Khamenei nu a apărut fizic în spațiul public. Singura sa comunicare a fost o declarație scrisă pe Telegram, trei zile după numire, și un mesaj de Nowruz (Anul Nou iranian), tot în scris.
Secretarul Apărării american, Pete Hegseth, a susținut că Mojtaba a fost „rănit și probabil desfigurat” în atacul israelian care l-a ucis pe tatăl său. Serviciile CIA și Mossad urmăresc, fără succes, orice semn al prezenței sale fizice.
„Nu avem nicio dovadă că el este de fapt cel care dă ordinele”, a declarat un înalt oficial israelian pentru Axios.
Cât de reală este amenințarea pentru România.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a avertizat anterior că România nu ar trebui să pună bazele militare la dispoziția Statelor Unite. Declarația a generat îngrijorare publică, dar Carmen Gavrilă o contextualizează cu fermitate.
„Eu nu m-aș teme de așa ceva. Suntem departe de asta. Și geografic. Trebuie să treacă peste Turcia, stat membru NATO”, a spus jurnalista, adăugând că mesajul iranian a fost „un răspuns bine cântărit la o întrebare”, nu o amenințare directă.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a confirmat aceeași lectură: declarațiile de la Teheran vizau „chestiuni de natură juridică și politică”, nu amenințări militare propriu-zise. Parlamentul României a validat deja decizia CSAT privind utilizarea bazelor Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii de către aviația americană.
Regimul iranian: rezistent, dar în criză.
Carmen Gavrilă avertizează că eliminarea liderilor de rang înalt nu garantează prăbușirea regimului. Pasdaran are structuri de comandă stratificate, pregătite tocmai pentru a absorbi astfel de lovituri.
„Sunt straturi de comandanți, de oameni care sunt pregătiți de multă vreme să vină din urmă și să preia comanda”, a subliniat jurnalista.
Situația rămâne în continuă evoluție, iar serviciile de informații occidentale recunosc că este prea devreme pentru a evalua dacă regimul iranian poate supraviețui valului de presiune militară și internă.
