Curtea Constituțională a României a decis miercuri să amâne pentru 8 octombrie judecarea sesizării președintelui Nicușor Dan împotriva unei legi controversate care modifică regimul cultelor religioase. Legea atacată de șeful statului a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler și introduce noi infracțiuni pentru exercitarea fără drept a funcțiilor de preot, rabin sau imam.
Sesizarea a fost depusă la jumătatea lunii iulie, după ce Parlamentul a transmis președintelui, pe 28 iunie 2025, legea pentru promulgare. Nicușor Dan consideră că modificările încalcă mai multe articole din Constituție și din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Controversa legii inițiate de Vexler
Legea în discuție a fost inițiată de Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, cel care mai fusese în conflict cu Nicușor Dan pe tema legislației anti-antisemitismului. Președintele atacase fără succes la CCR și proiectul de lege de combatere a antisemitismului și interzicerea organizațiilor legionare, tot inițiat de Vexler.
Noua lege modifică și completează Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor prin două prevederi controversate care au stârnit opoziția președintelui.
Ce introduce legea contestată
Actul normativ aduce două modificări importante la legislația cultelor:
🗞️ Citește și Acestea
1. Extinderea infracțiunii de exercitare fără drept
Legea modifică articolul 23, alineatul (4) pentru a include noi categorii: „Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune”.
2. Dreptul exclusiv asupra modalităților de cinstire
Se introduce un nou alineat care stipulează: „Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.
Argumentele constituționale ale președintelui
Nicușor Dan formulează critici severe la adresa modalității de adoptare și a conținutului normativ al legii:
Încălcarea principiilor constituționale
Președintele susține că legea încalcă articolele 1 alin.(5), art.76 alin.(1), art.73 alin.(3) lit.h), respectiv art. 29 și art. 30 din Constituție. De asemenea, consideră că se încalcă și articolul 147 alin.(4) din Constituție și articolul 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Problema actelor infralegale
O critică majoră se referă la faptul că legea permite Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcții clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. „Astfel, stabilirea conținutului constitutiv al infracțiunii nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale”, argumentează președintele.
Discriminarea între culte
Nicușor Dan critică și enumerarea incompletă a funcțiilor clericale și monahale. Șeful statului explică că legea „enumeră expres numai preotul, rabinul și imamul”, ignorând că există și alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege.
Exemple de titulaturi ignorate:
- Muftiu (în cazul Cultului musulman)
- Slujitor duhovnicesc/păstor (în cazul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste)
- Bătrân (în cazul Organizației Religioase „Martorii lui Iehova”)
„Toate aceste titulaturi trebuie luate în considerare de legiuitor”, argumentează președintele, citând o decizie anterioară a CCR care stipula că „indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei este aceeași”.
Criticile privind libertatea religioasă
O altă obiecție majoră se referă la dreptul exclusiv al cultelor asupra modalităților de cinstire. Președintele consideră că această prevedere încalcă libertatea religioasă și exercițiul libertății de exprimare, prin stabilirea unui monopol al cultelor oficiale asupra anumitor practici religioase.
Problema statutelor și codurilor canonice
Nicușor Dan mai critică faptul că legea incriminează „exercitarea fără drept a atribuțiilor” specifice funcțiilor clericale, ignorând că aceste atribuții nu sunt stabilite prin lege, ci prin statutele și codurile canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâre guvernamentală.
Contextul mai larg al conflictului
Această sesizare reprezintă a doua confruntare juridică între Nicușor Dan și Silviu Vexler la nivel constituțional. Prima, referitoare la legea anti-antisemitismului, s-a soldat cu respingerea atacului președintelui de către CCR.
Decizia de amânare pentru 8 octombrie sugerează că judecătorii constituționali vor să analizeze în profunzime argumentele complexe prezentate de președinte, mai ales în contextul sensibilității subiectului libertății religioase și al relațiilor dintre stat și culte în România.
