Un adolescent de 17 ani din București, elev la Liceul „Hristo Botev”, a fost reținut miercuri în legătură cu amenințările în masă care au paralizat sute de instituții de învățământ și spitale din România. Cazul capătă o dimensiune internațională șocantă: tânărul este aceeași persoană pe numele căreia FBI a cerut extrădarea pentru acte de terorism cibernetic.
Elevul, identificat sub numele Lucas, a fost ridicat de polițiști în timp ce se îndrepta spre școală și dus la sediul IGPR pentru audieri care au durat opt ore. După o comportare inițială reticentă și agresivă – încercând chiar să își distrugă telefonul la vederea polițiștilor – tânărul a fost internat în secția de minori a Spitalului de Psihiatrie „Alexandru Obregia”. Surse din cadrul anchetei confirmă că în ultimele trei zile, adolescentul ar fi trimis sute de mesaje cu conținut violent către școli, grădinițe și spitale din întreaga țară, semnat fiind cu pseudonimul „Angel”.
Ancheta se extinde: suspiciuni despre un complice minor
Investigațiile în curs dezvăluie noi aspecte ale cazului. Potrivit surselor Antena 3 CNN, în timpul audierilor, adolescentul ar fi recunoscut că nu a acționat singur – ar fi avut un complice: o fată de 14 ani din Prahova, cunoscută pe rețelele sociale. Anchetatorii efectuează acum percheziții informatice pentru a verifica dispozitivele confiscate și pentru a stabili amploarea rețelei.
Profilul unui răuvoitor digital
Investigația FBI, începută în septembrie 2023 când tânărul avea doar 15 ani, descoperă o realitate îngrijorătoare. Documentele americane, citate de publicația Libertatea, arată că adolescentul român era membru activ al unei „rețele globale care vizează distrugerea societății civilizate prin implicarea membrilor în acțiuni de violență extremă”.
Metoda de operare era sofisticată și perversă: tânărul ademenea fete minore prin tehnica „loverboy”, le manipula emoțional, iar apoi le constrângea să producă materiale pornografice și să comită acte de automutilare. Când victimele refuzau comenzile primite, el trimitea amenințări cu bombă către instituții americane, indicând drept autoare pe fetele care nu îl ascultaseră.
Între iunie și septembrie 2023, adolescentul a manipulat două minore din Statele Unite, iar când una dintre acestea a refuzat să mai coopereze, el a trimis amenințări cu bombă către multiple districte școlare din New York, oferind adresa IP a victimei ca fiind sursa amenințărilor.
Refuzul extrădării și consecințele
FBI a documentat că românul a trimis peste 450 de amenințări cu bombă către instituții publice din SUA și Europa, inclusiv sinagogi, aeroporturi și clădiri guvernamentale. Acuzațiile americane includ conspirație împotriva SUA, exploatarea sexuală a minorilor, distribuirea de pornografie infantilă și amenințări cu acte de terorism internațional.
Curtea de Apel București a respins însă cererea de extrădare în mai 2025, decizie confirmată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii români au argumentat că tânărul risca condamnarea pe viață în SUA, pedeapsă care nu poate fi aplicată minorilor în România. De asemenea, instanța a reținut că adolescentul suferă de afecțiuni neurologice și se află sub tratament psihiatric.
Implicații și lecții
Cazul evidențiază vulnerabilitățile sistemului de justiție față de criminalitatea cibernetică transfrontalieră. În timp ce autoritățile americane documentau sute de infracțiuni grave comise de acest minor, sistemul românesc îl proteja prin legislația privind minorilor, permițându-i să continue activitatea infracțională pe teritoriul național.
Paradoxul este evident: un adolescent considerat prea vulnerabil pentru a fi judecat în SUA pentru terorism cibernetic reușește să paralizeze sistemul educațional și sanitar românesc prin aceleași metode. Colegii de la Liceul „Hristo Botev” îl descriau ca pe un elev retras, care stătea singur în bancă, fără să dea de bănuit natura gravă a activităților sale online.
Această situație ridică întrebări fundamentale despre eficiența cooperării judiciare internaționale și capacitatea României de a gestiona cazuri de criminalitate cibernetică cu impact transfrontalier. În absența unei jurisdicții clare, minorii implicați în rețele internaționale de criminalitate POT exploata lacunele sistemului legal pentru a evita consecințele faptelor lor.
Deși a fost plasat în arest la domiciliu și într-un program de consiliere psihologică, evenimentele recente demonstrează că măsurile luate nu au fost suficiente pentru a preveni reluarea activității infracționale pe teritoriul român. Cazul este acum instrumentat de DIICOT pentru amenințare, în baza Legii privind prevenirea și combaterea terorismului, iar autoritățile au dispus măsuri suplimentare de securitate în toate unitățile de învățământ din țară.
Internarea la Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia” marchează o nouă etapă în gestionarea acestui caz complex, care continuă să ridice semne de întrebare asupra capacității sistemului român de a face față criminalității cibernetice juvenile cu ramificații internaționale.






















