Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Legea 141/2025, care a obligat pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei să plătească contribuție la sănătate, a adus peste 1,86 miliarde de lei suplimentar la Fondul de sănătate în ultimele cinci luni din 2025, potrivit unei analize Economica.net asupra execuției bugetare. Reforma inițiată de guvernul condus de Ilie Bolojan, Primul Ministru al României, produce efecte concrete și măsurabile.
Cine contribuie acum la sănătate și cât s-a strâns.
Cea mai mare parte a sumei suplimentare — 1,83 miliarde de lei — provine din CASS reținută pensionarilor cu pensii de peste 3.000 de lei, pentru partea care depășește acest prag, în perioada august–decembrie 2025. Alte 31,7 milioane de lei au provenit de la persoanele care s-au asigurat opțional la sănătate.
Legea 141/2025 a eliminat mai multe scutiri istorice, extinzând baza de contribuabili. Schimbările principale au inclus: reținerea CASS din pensiile care depășesc 3.000 de lei, eliminarea categoriei de coasigurat fără plată și plata primei tranșe CASS chiar la depunerea declarației unice.
Veniturile fondului de sănătate, în creștere cu 17%.
Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), gestionat de CNAS, a înregistrat în 2025 venituri totale de 84,3 miliarde de lei, cu aproape 17% mai mult față de 2024. Veniturile din contribuții de asigurări au ajuns la 69,5 miliarde de lei, în creștere cu 14%.
🗞️ Citește și Acestea
📊 CIFRE CHEIE:
• 1,86 miliarde lei – suma suplimentară colectată de la pensionari în 5 luni
• 84,3 miliarde lei – venituri totale FNUASS în 2025 (+17% față de 2024)
• 19,5 milioane lei – deficitul final al fondului, de 58 de ori mai mic decât în 2024
• 28,7 miliarde lei – cheltuieli pentru medicamente și materiale sanitare (+22%)
Subvențiile de la stat au crescut cu 46%, până la 8,7 miliarde de lei, iar veniturile din taxa clawback s-au apropiat de 6 miliarde de lei. Fondul a încheiat 2025 cu un deficit de doar 19,5 milioane de lei, de 58 de ori mai mic decât cel din 2024.
Implicații pentru sistemul de sănătate și pensionari.
Reforma s-a bazat pe principiul solidarității: contribuțiile colectate nu sunt corelate direct cu serviciile primite. Până la adoptarea Legii 141/2025, sistemul funcționa cu o bază extrem de îngustă — aproximativ 6,1 milioane de plătitori efectivi de CASS — deși peste 20 de milioane de persoane figurau pe listele medicilor de familie.
Cheltuielile FNUASS au ajuns la aproape 84,4 miliarde de lei, cu 15% mai mult față de 2024, reflectând creșteri semnificative la medicamente (+22%), servicii spitalicești (+8%) și, mai ales, asigurări și asistență socială (+60%). Prin extinderea bazei de contribuție, executivul a urmărit reducerea dependenței de transferurile de la bugetul de stat, conform datelor publicate de HotNews.ro.
Datele arată că reforma CASS a produs efectul scontat pe termen scurt: echilibrarea finanțării sănătății fără majorarea taxelor pentru salariați. Întrebarea rămâne dacă tendința se va menține și în 2026, pe fondul presiunilor bugetare și al negocierilor politice din coaliție.
