Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja a explicat, luni, mecanismul prin care România vinde energie electrică ieftină Bulgariei la prânz și o recumpără seara la prețuri de până la șapte ori mai mari, potrivit Mediafax. Explicația fostului ministru se leagă de capacitățile insuficiente de stocare din România, spre deosebire de investițiile masive făcute de vecinii bulgari în baterii.
„De ce Bulgaria face bani din energia României?”
Fostul ministru a descris mecanismul din spatele fenomenului într-o postare publică, subliniind că sistemul energetic românesc funcționează în dezavantajul propriu din cauza lipsei infrastructurii de stocare. „De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Burduja, citat de Jurnalul.
Potrivit fostului ministru, dezechilibrul se vede clar în cifre: numai în luna aprilie, România a plătit Bulgariei aproximativ 33 de milioane de euro pentru energia importată, în timp ce a încasat doar circa 5 milioane de euro din exporturi. O analiză separată a Asociației Energia Inteligentă, citată de Bursa, arată că țara a exportat în aprilie energie la prețuri medii de circa 50 euro/MWh, în timp ce a importat în orele de vârf la prețuri de până la 250 euro/MWh.
„Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”
Sebastian Burduja susține că principala cauză a decalajului este diferența majoră de investiții în capacități de stocare a energiei. „Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adăugat fostul ministru al Energiei.
🗞️ Citește și Acestea
Acesta a precizat că, în 2023, când a preluat mandatul la minister, România dispunea de doar 14 MWh capacitate de stocare, iar o parte dintre proiectele demarate ulterior au rămas fie în șantier, fie finalizate abia recent. Decalajul dintre cele două țări este confirmat și de datele publicate de Newsweek România, potrivit cărora Bulgaria a depășit 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare, față de aproximativ 0,6 GW și puțin peste 1 GWh în România.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic”, a mai transmis Burduja, care a punctat că discuția publică a ajuns abia acum la subiecte precum hidrocentralele nefinalizate de decenii, stocarea sau reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
Replica ministrului Economiei: responsabilitatea celor „10-15 ani” de guvernare
Întrebat despre această situație, ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, a evitat să arunce responsabilitatea exclusiv pe actualul guvern. „Guvernele României puteau planifica și rezolva această problemă în ultimii 10-15 ani. Nu s-a întâmplat. Nu se poate ca un guvern la întâlnirea cu o criză să fie responsabil de toate nefăcutele, nerealizatele din ultimii mulți ani de guvernare”, a declarat Darău, luni seara, la B1 TV.
Ministrul a adăugat o replică directă la adresa social-democraților, într-un context în care partidul acuza actuala coaliție de gestionarea defectuoasă a crizei energetice. „PSD nu mai e la guvernare de 3 luni. Ei au fugit de la guvernare și acum stau pe margine sau în vacanță sau la televizor doar să comenteze ce guvernează alții”, a mai spus el.
Ce înseamnă lipsa bateriilor pentru facturile românilor
Diferența de preț dintre energia exportată și cea reimportată nu este doar o curiozitate statistică, ci se reflectă direct în costurile sistemului energetic național, care ajung, în cele din urmă, în facturile consumatorilor. Fără capacități proprii de stocare, România rămâne dependentă de importuri scumpe exact în orele de seară, când producția fotovoltaică dispare, iar consumul crește.
Guvernul a anunțat deja alocarea unor fonduri suplimentare pentru proiecte de stocare, însă efectele acestor investiții se vor vedea abia peste câțiva ani. Până atunci, dezechilibrul dintre orele de supraproducție și cele de vârf de consum rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale sistemului energetic românesc.
