Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul Ilie Bolojan a adoptat joi seara bugetul de stat pe 2026, construit pe un deficit de 6,2% din PIB, cheltuieli totale de 864,3 miliarde lei și investiții record de 163,8 miliarde lei, conform Digi24. Adoptarea a venit însă pe fondul unui aviz profund divizat al Consiliului Economic și Social (CES), care nu a reușit să emită un mesaj unitar pe niciunul dintre actele bugetare esențiale.
CES s-a rupt în trei tabere cu poziții ireconciliabile.
În locul unui aviz unic, CES a produs trei documente distincte: un aviz favorabil pentru legea plafoanelor fiscal-bugetare și două „puncte de vedere” separate — unul pentru legea bugetului de stat și altul pentru bugetul asigurărilor sociale. Pe ultimele două, fractura a fost clară: patronatele au votat favorabil, sindicatele și reprezentanții societății civile au votat împotrivă.
Patronatele nu au demolat proiectul în ansamblu, dar au avertizat că alocarea de 3,75 miliarde lei pentru compensarea din sectorul energetic este insuficientă față de necesarul real estimat la aproximativ 6 miliarde lei, potrivit G4Media. Aceștia au semnalat că termenul legal de 45 de zile pentru decontare a ajuns în practică la aproape doi ani.
Sindicatele atacă fundația macroeconomică a bugetului.
Documentul semnat de sindicate și societatea civilă merge mult mai adânc, atacând premisele pe care este construit întregul proiect. Autorii susțin că PIB-ul este supraevaluat cu 80–100 miliarde lei și că această eroare de fundamentare produce efecte în lanț: supraestimarea veniturilor fiscale, distorsionarea ponderii deficitului în PIB și o falsă impresie de sustenabilitate a datoriei publice.
🗞️ Citește și Acestea
Cel mai puternic reproș vizează întreaga logică a ajustării: autorii spun că proiectul „nu rezolvă dezechilibrul, ci îl administrează”, denunțând o parte din construcție drept „ficțiune fiscală”. Majorarea TVA la 21% și uniformizarea cotelor reduse la 11% riscă, potrivit documentului, să anuleze prin scăderea consumului tocmai câștigul fiscal promis.
Educația și cercetarea sub jumătate din minimul legal.
Unul dintre cele mai dure pasaje ale documentelor CES vizează finanțarea educației, stabilită la 6,8% din bugetul general consolidat — față de pragul legal de 15% prevăzut de Legea învățământului preuniversitar. Aceasta înseamnă că finanțarea pentru educație în 2026 este sub jumătate din nivelul minim stabilit prin lege.
Cercetarea are parte de un tratament similar: deși Programul de Guvernare promite 1% din PIB, proiectul de buget alocă doar aproximativ 0,13% din PIB. Burse studențești, finanțarea universităților și personalul din cercetare — toate suferă reduceri semnificative față de 2025.
Adoptarea bugetului, un prim pas după luni de impas.
Și Consiliul Fiscal a avizat bugetul pe 2026, însă cu avertismente clare: construcția este compatibilă cu un deficit cash de 6,25% din PIB, dar adoptarea vine cu „întârziere considerabilă”, potrivit G4Media. Instituția condusă de Daniel Dăianu avertizează că ajustarea bazată preponderent pe reducerea cheltuielilor aduce riscuri, și că nivelul jos al veniturilor fiscale este „o chestiune de securitate națională”.
Avizul CES este consultativ, nu obligatoriu. Bugetul urmează să fie trimis Parlamentului, unde dezbaterea propriu-zisă — și amendamentele coaliției — vor constitui adevăratul test al disciplinei fiscale promise de Executiv.
