Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministerul Finanțelor a finalizat proiecția bugetului pentru 2026, cu un deficit estimat între 6,2% și 6,4% din PIB și o creștere economică de doar 0,8%-1%, potrivit StiriPeSurse. Documentul este blocat în coaliția de guvernare din cauza incertitudinii politice legate de poziția USR și de eventualele modificări în structura Guvernului.
Parametri economici prudenti pentru anul viitor.
Scenariul macroeconomic pentru 2026 reflectă o perspectivă conservatoare, cu o creștere economică între 0,8% și 1% din PIB, mult sub ritmul necesar pentru reducerea rapidă a dezechilibrelor fiscale. Proiecția include un curs mediu de 5,1 lei pentru un euro, nivel considerat realist în contextul presiunilor inflaționiste actuale.
Comisia Europeană confirmă estimările, prognozând o creștere de doar 1,1% în 2026, după 0,7% în acest an, potrivit G4Media. Analiștii CFA România sunt și mai pesim iști, anticipând o creștere sub 1% și un deficit de 7% din PIB, peste ținta oficială a Guvernului.
OUG trenuleț aduce înghețări pe toate planurile.
Guvernul pregătește „Ordonanța trenuleț” pentru 2026, un pachet de măsuri fiscale care se concentrează pe austeritate. Singura facilitate menținută este scutirea de taxe pentru 300 de lei din salariul minim, prelungită până la finalul anului viitor.
🗞️ Citește și Acestea
În rest, autoritățile se îndreaptă către o politică strictă de înghețare. Pensiile primarilor vor rămâne nemodificate, salariul minim nu va fi majorat, indemnizațiile aleșilor vor fi înghețate, iar punctul de amendă va rămâne la nivelul actual. Măsurile vizează reducerea cheltuielilor bugetare în contextul unui deficit care a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Fondurile PNRR, în continuare incerte.
În interiorul coaliției, discuțiile intense privesc recuperarea fondurilor PNRR blocate din cauza neîndeplinirii reformei pensiilor de serviciu. Surse guvernamentale confirmă că există speranța recuperării unei părți din sumele blocate, însă negocierile cu Comisia Europeană sunt descrise drept „dificile„, având în vedere întârzierea implementării reformelor structurale asumate.
Datoria publică este anticipată să crească la 62% din PIB în următoarele 12 luni, potrivit analiștilor CFA România. Costurile de finanțare ale statului rămân ridicate, cu randamente la obligațiunile pe 10 ani în jurul a 6,79%, nivel care pune presiune suplimentară pe bugetul de stat.
Consolidarea fiscală, principalul risc economic.
Analiștii economici avertizează că politica fiscală rămâne principalul risc asupra inflației și stabilității financiare în 2026. „Este de remarcat anticipațiile de reducere lentă a deficitului bugetar. Practic, politica fiscală rămâne principalul risc asupra inflației și a stabilității financiare și în anul următor„, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, pentru HotNews.
Consolidarea fiscală necesară va afecta consumul privat și public, deja presate de inflație. În pofida austerității, economia va continua să avanseze modest, susținută de redresarea investițiilor private și de finalizarea proiectelor finanțate prin fonduri europene.
Perspectivele pentru 2026 rămân dominate de incertitudine politică și fiscală, în timp ce România încearcă să îndeplinească un traseu de reducere a deficitului convenit cu Comisia Europeană. Fără un calendar clar de adoptare a bugetului, mediul de afaceri și cetățenii se pregătesc pentru un an marcat de restricții și ajustări economice continue.
