Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ilie Bolojan, premierul interimar, a respins acuzațiile potrivit cărora Guvernul ar fi contribuit la criza energetică prin golirea lacurilor de acumulare, susținând că manevrele au fost necesare pentru mentenanță, potrivit Agerpres. Într-un interviu la RFI România, premierul a apărat și decizia de renunțare la centralele pe cărbune, numind-o „o necesitate economică”.
Bolojan: lacurile golite au fost doar pentru reparații
Premierul a fost întrebat de un ascultător dacă sistemul hidroenergetic a fost „neglijat” sau chiar „sabotat” prin golirea lacurilor de acumulare, în timp ce capacitățile pe cărbune au fost închise fără a fi înlocuite.
„Lacurile de acumulare care au fost golite, unul sau două, au fost golite pentru reparații”, a declarat Ilie Bolojan, citat de Agerpres. El a explicat că majoritatea marilor acumulări hidrotehnice ale României au 50-80 de ani vechime, iar lipsa mentenanței le-ar fi putut afecta grav funcționarea, inclusiv capacitatea de evacuare controlată a apei în cazul unor viituri.
Premierul a precizat că, după finalizarea lucrărilor, barajele sunt reumplute treptat. „Apa n-a luat-o nimeni, ci pur și simplu acum se reumplu aceste baraje, aceste acumulări hidrotehnice”, a mai spus el, potrivit Jurnalul.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Centralele pe cărbune, o problemă economică, nu ideologică
Bolojan a respins ideea că retragerea centralelor pe cărbune ar fi fost impusă exclusiv de politica europeană de mediu, susținând că principalul motiv a fost eficiența economică scăzută a acestor capacități.
„Centralele pe cărbune, așa cum s-a dovedit în această perioadă, nu de un an, doi, de mulți ani de zile, erau ineficiente din punct de vedere economic și, practic, înlocuirea lor nu era un deziderat ideologic sau neapărat de green deal, deși în mod cert această idee de a reduce poluarea ține și de această ideologie. Era pur și simplu o realitate economică care nu poate fi contestată”, a explicat premierul, conform Curs de Guvernare.
Potrivit lui Bolojan, randamentul redus și costurile certificatelor de CO2 fac ca centralele nemodernizate să funcționeze cu pierderi mari, ceea ce ar fi impus înlocuirea lor cu unități pe gaz mai eficiente.
Bolojan recunoaște întârzierile: „N-am făcut acest lucru”
Premierul a admis că problema reală nu a fost decizia de a renunța la cărbune, ci faptul că noile centrale pe gaz nu au fost construite la timp. El a menționat explicit centrala de la Craiova și o parte din capacitățile din Valea Jiului, care ar fi trebuit înlocuite în ultimii cinci ani.
Bolojan a vorbit despre „o combinație de decizii greșite, incompetență și poate uneori rea-voință” în administrarea sectorului energetic și nu a exonerat nici foștii miniștri PNL ai Energiei, recunoscând totodată și propria răspundere din perioada mandatului său.
Ce arată explicațiile premierului pentru criza energetică actuală
Declarațiile vin în plină dezbatere despre calendarul de retragere a cărbunelui, asumat de România prin PNRR, după ce Parlamentul a adoptat recent modificări care condiționează unele închideri de existența unor capacități de înlocuire. Comisia Europeană urmează să evalueze impactul acestor schimbări asupra jalonului aferent din planul de reformă.
Bolojan a mai avertizat că nivelul scăzut al Dunării lasă Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă cu o marjă de doar 4-5 zile de funcționare, în timp ce România importă în prezent între 1.700 și 2.500 MW pentru a acoperi consumul.
Explicațiile premierului privind barajele și cărbunele urmează probabil să rămână un subiect de dispută politică, mai ales în contextul negocierilor pentru un nou Guvern.
