Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, într-o conferință de presă susținută după ședința de Guvern, un pachet de criterii noi prin care spitalele cu cheltuieli de personal ridicate și grad redus de ocupare a paturilor vor fi depunctate la cererile de angajare, potrivit Digi24. Măsura vine în contextul unei crize tot mai vizibile în finanțarea sistemului public de sănătate.
Cheltuieli de personal de patru ori mai mari în ultimul deceniu
Datele prezentate de premier arată o creștere spectaculoasă a cheltuielilor de personal din sănătate, de la 6 miliarde de lei în 2015 la peste 25 de miliarde de lei în 2025. În sectorul public lucrează în prezent aproximativ 193.000 de angajați, iar autorităților li s-a cerut deblocarea a 26.000 de posturi noi, adică peste 10% din totalul existent.
Gradul mediu de ocupare al celor 132.000 de paturi din spitale este de doar 63%, cu unități unde nivelul coboară la 40-45%. Deși media națională a cheltuielilor de personal reprezintă 65% din veniturile contractate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, există între 50 și 60 de spitale unde salariile consumă 90% din fonduri.
„Asta înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienților, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize sau pentru combaterea infecțiilor nosocomiale. Sunt spitale care, practic, sunt dedicate angajaților”, a declarat Ilie Bolojan, conform Jurnalul.
🗞️ Citește și Acestea
Analiza cerută Ministerului Sănătății până săptămâna viitoare
Premierul a cerut Ministerului Sănătății și CNAS o analiză detaliată, care să fie finalizată până luni, prin care spitalele cu cheltuieli de personal peste media națională să fie depunctate atunci când solicită noi angajări. Aceeași penalizare urmează să se aplice unităților cu grad de ocupare a paturilor sub media națională.
„Am cerut Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Sănătate ca până luni să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuielile de personal peste media națională ar trebui să fie depunctate atunci când solicită creșteri de personal în continuare, iar spitalele care au un grad de ocupare al paturilor sub media națională din nou să fie depunctate”, a explicat premierul.
Acolo unde paturile rămân goale, secțiile ar urma să fie reorganizate, iar personalul dislocat către zonele cu deficit real. O parte din resurse ar urma să fie redirecționată către îngrijirile paliative, domeniu unde există în prezent doar 4.000 de paturi la nivel național pentru cazurile grave și pacienții vârstnici.
Distribuție inegală a medicilor între marile centre și orașele mici
Sistemul se confruntă și cu o problemă de repartizare a resursei umane. Deși universitățile școlarizează anual circa 7.000 de medici, doar 4.000-5.000 finalizează rezidențiatul, iar în sistemul public ajung să se angajeze între 1.000 și 1.500 de cadre medicale pe an.
„În spitalele din marile centre universitare avem o înghesuială ca oamenii să intre în sistem, iar în spitalele mici din județele mai slab dezvoltate, din orășelele mai mici, avem un deficit în anumite zone de medici care să acopere nevoile românilor care locuiesc în acele comunități”, a mai spus premierul, potrivit Antena 3 CNN.
Anunțul vine pe fondul unui alt scandal legat de sistemul sanitar: fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, l-a acuzat public pe premier că a blocat suplimentări de personal cerute în mandatul său, acuzație pe care Bolojan a respins-o în aceeași conferință de presă.
Spitale cu deficit de personal
Guvernul a aprobat, în aceeași ședință, memorandumul pentru organizarea concursului privind ocuparea a 22 de posturi vacante de asistenți medicali la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, decizie care ar urma să permită redeschiderea celor cinci paturi ATI închise din lipsă de personal. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat însă că această aprobare punctuală nu rezolvă problema mai largă a deficitului de personal din sistem.
Rămâne de văzut dacă noile criterii de depunctare vor produce efectiv o redistribuire a personalului medical către zonele cu deficit real sau dacă spitalele vizate vor contesta metodologia de evaluare.
