Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Criza apei din județul Prahova, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără acces la apă potabilă timp de aproape o săptămână, a ajuns în atenția directă a premierului Ilie Bolojan. Într-o declarație fermă, șeful Guvernului a promis că responsabilii pentru acest dezastru vor răspunde pentru deciziile lor, după ce ancheta internă va stabili exact unde au fost făcute erorile, potrivit StiriPeSurse.
„Cei care sunt responsabili pentru aceste evenimente trebuie să răspundă. Acest lucru se va întâmpla în zilele următoare„, a declarat premierul, marcând o delimitare clară față de retorica politică și subliniind responsabilitatea directă a aparatului administrativ.
Prioritatea: rezolvarea crizei, apoi stabilirea vinovăților.
Întrebat dacă ministrul Mediului Diana Buzoianu ar trebui să demisioneze, Bolojan a evitat să intre într-o logică de sancțiune imediată și a insistat pe rezolvarea situației de urgență. „În afara poziționărilor politice, atunci când avem o situație de urgență, cum este cea din județul Prahova, prima obligație este să rezolvăm problemele„, a explicat premierul.
El a subliniat că se lucrează la soluții pentru ca locuitorii afectați și companiile să beneficieze din nou de apă potabilă cât mai curând posibil. Scenariile tehnice indică reluarea furnizării cel mai devreme luni, 8 decembrie, după ce turbiditatea apei va scădea la niveluri care permit tratarea în stația Voila, scrie Europa Liberă.
🗞️ Citește și Acestea
Un dezastru care dezvăluie disfuncții de sistem.
Premierul a recunoscut că problema nu poate fi tratată ca un incident punctual, ci ca un simptom al unor disfuncții structurale mai profunde. „Având în vedere că aceste lucruri arată și defecțiuni de sistem, ceea ce trebuie să facem acum este să luăm măsuri pentru ca astfel de situații să nu se mai repete„, a adăugat Bolojan.
Criza de la barajul Paltinu a scos la iveală un lanț de decizii întârziate, informări incomplete și responsabilități fragmentate. Deși problemele tehnice au fost identificate încă din iunie 2025, când a fost descoperită obturarea unei goliri de fund, lucrările de intervenție au început într-o perioadă cu risc hidrologic ridicat, fără surse alternative de alimentare cu apă.
Expertul: 7 greșeli majore, criza era evitabilă.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a identificat șapte greșeli majore care au dus la această criză. Specialistul susține că dezastrul putea fi evitat în proporție de 70-90% dacă autorităţile pregăteau surse alternative, umpleau rezervele, coordonau golirea cu prognoza meteo şi comunicau la timp cu populaţia, conform analizei publicate de HotNews.
Principalele erori identificate includ: coborârea nivelului apei fără pregătirea unei surse alternative, lipsa de coordonare între Apele Române, Hidroelectrica, ESZ Prahova și autoritățile locale, programarea lucrărilor în sezon cu risc mare de ploi, și comunicarea tardivă către populație.
PSD cere demisia ministrului Mediului.
În paralel cu declarațiile lui Bolojan, PSD a cerut public demisia ministrului Mediului, acuzând lipsa de reacție și gestionarea defectuoasă a situației. Ministrul Buzoianu a respins acuzațiile și a arătat spre structurile din subordine, susținând că nu a fost informată corect despre gravitatea riscului tehnic.
Conform unui raport tehnic intern înregistrat la Apele Române la finalul lunii octombrie, exista un risc clar de creștere a turbidității apei în timpul lucrărilor, ceea ce putea face imposibilă tratarea acesteia. Documentul nu ar fi fost însă adus la cunoștința tuturor factorilor decizionali implicați.
Prefectul județului Prahova a declarat că nu a fost informat asupra riscului real de sistare a apei, iar Consiliul Județean a susținut că nu a fost implicat în luarea deciziilor care au dus la oprirea alimentării.
Impact masiv: de la populație la industrie și energie.
Pentru 107.000 de locuitori din Prahova și Dâmbovița, criza nu este o dispută birocratică, ci o lovitură directă asupra vieții cotidiene. 12 localități au fost afectate complet, inclusiv orașe importante precum Câmpina, Breaza și Băicoi. Mii de gospodării, instituții publice, școli și unități economice au fost nevoite să funcționeze în regim de avarie.
Criza a avut și un impact energetic major. Centrala OMV Petrom de la Brazi, care produce aproximativ 10% din energia electrică a României, a fost nevoită să își suspende activitatea timp de două zile din cauza lipsei apei tehnologice. Prețul mediu al energiei electrice a crescut cu 14% într-o singură zi, de la 2 la 3 decembrie.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat scoaterea de apă potabilă din rezervele de stat pentru acordarea ca ajutor umanitar de urgență, cu titlu gratuit, către unitățile administrativ-teritoriale afectate.
Un test de maturitate instituțională.
„Cei care sunt responsabili vor răspunde„, a fost mesajul transmis fără echivoc de premier. Surse guvernamentale au precizat că la nivelul Executivului sunt deja analizate rapoarte preliminare trimise de Corpul de Control și de structurile tehnice din teritoriu.
Criza din Prahova riscă să devină un test de maturitate instituțională pentru Guvernul Bolojan, nu doar prin capacitatea de a remedia situația de urgență, ci prin abilitatea de a produce o reformă reală de sistem. Experții avertizează că, dacă aceste schimbări nu vor avea loc, ceea ce s-a întâmplat la Paltinu va deveni un model reproductibil de criză administrativă în alte județe și în alte momente-cheie.
