Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ilie Bolojan, prim-ministrul României, a transmis un mesaj categoric de la Botoșani: absorbția celor 10 miliarde de euro din PNRR reprezintă prioritatea absolută a guvernului pentru 2026, potrivit Capital.ro. Termenul limită este luna august, iar riscul de a pierde aceste fonduri europene este real. Vizita premierului în Moldova a fost marcată de proteste și huiduieli, oamenii strigând „Demisia” și „Trădătorule”, semn al nemulțumirilor profunde față de măsurile fiscale și reformele administrației publice.
Miza zero: 10 miliarde de euro și termenul august 2026.
Premierul a subliniat că România se confruntă cu o provocare majoră în primele opt luni ale anului. „Pentru România, cel mai important capitol de investiții anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR, care trebuie finalizată absorbția până în luna august, în așa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a declarat Bolojan după întâlnirea cu primarii din Botoșani.
Fondurile europene sunt împărțite între granturi nerambursabile și împrumuturi la dobânzi preferențiale. Conform România Liberă, după expirarea PNRR la finele lunii august, statele UE nu vor mai putea utiliza fondurile alocate, ceea ce înseamnă pierderea definitivă a banilor neabsorbiți.
Programul SAFE și autostrăzile din Moldova.
În cadrul vizitei la Botoșani, premierul a anunțat și vestea aprobar
🗞️ Citește și Acestea
ii de către Comisia Europeană a programului SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care include 4,3 miliarde de euro pentru infrastructură rutieră. Acești bani vor finanța „cele două capete de autostradă” care vor conecta regiunea de nord-est la rețeaua națională de autostrăzi – Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni.
„Am abordat atât proiectele mari, care țin de infrastructura conectivă a zonei de nord-est a României la rețeaua de autostrăzi și faptul că alaltăieri Comisia Europeană a aprobat Programul SAFE pentru România”, a explicat șeful executivului, potrivit Digi24. Proiectele au profil dual, civil și militar, și trebuie finalizate până în 2030.
Reformă și reduceri în administrația locală.
Vizita la Botoșani a inclus discuții intense cu autoritățile locale despre măsurile de reducere a cheltuielilor cu 10% în administrația publică. Primarii s-au confruntat cu provocări legate de termoficare, infrastructură și sănătate, solicitând premierului clarificări privind bugetele disponibile pentru 2026.
„Am discutat despre măsurile care au fost luate în ultima perioadă referitoare la reducerile din administrația locală, taxele locale și alte probleme care țin de blocaje în administrație”, a menționat Bolojan. Premierul a propus și un posibil proiect de investiții teritoriale integrate, după modelul Regiunii de sud-est, pentru a susține dezvoltarea zonei de nord-est.
Vizită tensionată: huiduieli și protest.
La sosirea la sediul Primăriei Botoșani, Ilie Bolojan a fost întâmpinat cu huiduieli de mai multe persoane nemulțumite. Protestatarii i-au strigat „Demisia” și „Trădătorule”, iar atmosfera a fost tensionată. Este a doua zi consecutivă când premierul se confruntă cu manifestări de nemulțumire publică – vineri, la Iași, situația fusese similară, cu protestatari care strigau „Nu vă este rușine?”, conform Antena 3 CNN.
Nemulțumirile vizează în principal creșterea taxelor și impozitelor locale, precum și măsurile de austeritate impuse de guvern. Primarii PSD din Iași au boicotat chiar întâlnirea cu premierul, considerând-o „pur formală”, deoarece deciziile de reduceri bugetare au fost deja luate la nivel central.
Ce urmează pentru România.
Guvernul va adopta bugetul de stat pentru 2026 la începutul lunii februarie, iar până atunci administrațiile locale trebuie să găsească soluții pentru a gestiona constrângerile financiare. Ilie Bolojan continuă seria de întâlniri cu primarii din țară, în ciuda protestelor și boicoturilor, încercând să mențină dialogul instituțional.
Absorbția fondurilor PNRR rămâne obiectivul central, iar fiecare lună contează pentru România. Riscul de a pierde 10 miliarde de euro este real, iar presiunea calendarului crește. Următoarele șase luni vor fi decisive pentru viitorul investițiilor publice din țara noastră.
