Premierul Ilie Bolojan a început să-și identifice angajații din Guvern care au participat la protestul din Piața Victoriei de săptămâna trecută. Șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, a trimis joi o adresă oficială cerând numele persoanelor care au îndrăznit să protesteze împotriva deciziilor guvernamentale.
Mișcarea, descrisa de sindicate drept „reflexe autoritare”, vine în contextul în care Bolojan a anunțat reduceri masive de personal cu până la 40% în aparatul guvernamental.
Adresa oficială care caută „trădătorii”
Mihai Jurca, omul de încredere al lui Bolojan adus direct de la Oradea, a expediat joi o scrisoare prin care solicită oficial numele angajaților participanți la protestul din 15 septembrie:
„În vederea asigurării unei bune colaborări și aplicării corecte a legislației muncii în materie, vă rugăm să comunicați persoanele care au participat, din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, la greva spontană organizată în data de 15.09.2025 de aparatul de lucru al Guvernului”, se arată în documentul oficial.
Jurca încearcă să-și acopere acțiunea printr-o formulă diplomatică, precizând că Cancelaria „sprijină și este deschisă oricărei forme de dialog social, conform cadrului legal”, dar esența cererii rămâne clară: identificarea „vinovaților”.
Protestul spontan care a deranjat puterea
Luni dimineața, angajați din aparatul de lucru al Guvernului au întrerupt activitatea și au protestat spontan alături de federațiile sindicale prezente în Piața Victoriei. Gestul a venit ca o reacție la politicile de austeritate și la lipsa de dialog social din partea noii echipe guvernamentale.
„Angajați din aparatul de lucru al Guvernului, membri SAALG, afiliat la FNSA, au întrerupt activitatea și protestează spontan alături de toate federațiile sindicale prezente în Piața Victoriei. NOI NU suntem EI!” a transmis Noni-Emil Iordache, liderul Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului.
Restructurările care au declanșat nemulțumirea
Contextul tensiunilor vine din planurile masive de restructurare anunțate de echipa Bolojan. Pe 18 iulie, Mihai Jurca a anunțat că Cancelaria premierului va fi reorganizată și va avea doar 105 posturi, după o reducere cu 40% a actualului aparat administrativ.
Pe 2 septembrie, Ilie Bolojan a confirmat în interviu că reducerea de personal va depăși 30% și se va apropia de 40%, o măsură fără precedent în administrația centrală românească.
Replica dură a sindicaliștilor: „Metode de Securitate”
Sindicatul nu a rămas tăcut în fața cererii de identificare a protestatarilor. „Refuzăm intimidarea și hărțuirea angajaților din Cancelaria Prim-Ministrului!” se arată în comunicatul de răspuns care îl acuză pe Jurca de „reflexe autoritare”.
Răspunsul sindical este dur și direct: „Când credeam că am văzut totul în administrația românească, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai JURCA, a reușit să ne arate că reflexele autoritare nu mor niciodată. Într-o adresă oficială, omul care a aterizat direct de la Oradea în inima Guvernului cere liste cu angajații care au avut îndrăzneala să protesteze spontan”.
Acuzațiile grave la adresa conducerii:
- „Metode de Securitate” – sindicaliștii compară solicitarea cu practicile de poliție politică
- „Liste negre” – refuzul categoric de a colabora la identificarea protestatarilor
- „Intimidare și hărțuire” – caracterizarea acțiunii oficialilor guvernamentali
Clarificările sindicatului: „NU a existat grevă”
Liderii sindicali neagă că ar fi fost vorba de o grevă organizată și explică natura spontană a protestului:
„NU a existat o grevă, NU a fost o acțiune organizată de Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului, și cu atât mai puțin NU a fost o manifestație a ‘aparatului de lucru al Guvernului'”, precizează răspunsul oficial.
Sindicaliștii explică că „a fost vorba despre o reacție firească, individuală și spontană a unor salariați nemulțumiți de lipsa de dialog social real și de tratamentul discreționar aplicat instituțiilor publice”.
Tensiuni crescânde în aparatul guvernamental
Episodul „listei cu trădătorii” reflectă tensiunile tot mai mari dintre echipa Bolojan și aparatul administrativ. Noua conducere, adusă în mare parte de la Oradea, pare să aplice o abordare autoritară față de nemulțumirile angajaților.
Semnalele de alarmă:
- Solicitarea oficiala de identificare a protestatarilor
- Amenințarea implicită cu sancțiuni disciplinare
- Lipsa de dialog cu reprezentanții sindicali
- Aplicarea unor „standarde europene” prin metode criticate drept anacronice
Contextul politic mai larg
Conflictul din Cancelaria premierului vine în contextul în care guvernul Bolojan implementează măsuri drastice de austeritate în toată administrația publică. Reducerile de personal și presiunea asupra funcționarilor publici fac parte dintr-o strategie mai largă de reformă a statului.
Totuși, metodele folosite pentru a identifica „trădătorii” care au protestat ridică semne de întrebare asupra respectării drepturilor lucrătorilor și a principiilor democratice în gestionarea conflictelor sociale.
Rămâne de văzut dacă Mihai Jurca va obține „lista cu trădătorii” dorită și ce măsuri vor fi luate împotriva celor care au îndrăznit să-și exprime nemulțumirea față de politicile noii echipe guvernamentale.






















