Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul interimar Ilie Bolojan a reacționat vineri după ce Comisia Europeană a redus estimarea de creștere economică a României pentru 2026 de la 1,1% la doar 0,1% — cea mai drastică tăiere de prognoză din întreaga Uniune Europeană. Bolojan a recunoscut că dezechilibrele bugetare interne acumulate în ultimii ani contribuie substanțial la această situație, potrivit Mediafax.
Cea mai mare scădere de prognoză din UE.
România înregistrează, conform noilor estimări europene, cea mai accentuată revizuire negativă a prognozei economice dintre toate statele membre. În timp ce economii din regiune — Polonia, Bulgaria sau Ungaria — sunt așteptate să crească cu peste 2% în 2026, România se situează la limita stagnării.
Prognoza de inflație pentru finalul acestui an a urcat la 7% — peste estimările Băncii Naționale a României și mult peste media europeană. Datoria publică urmează să continue creșterea, de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026, conform acelorași estimări europene.
Declarațiile premierului interimar au fost făcute în județul Vrancea, la Vizantea-Livezi, unde Bolojan a participat la inaugurarea unui complex balnear și la o întâlnire cu aleșii locali PNL.
🗞️ Citește și Acestea
Bolojan: factori externi și dezechilibre interne.
Premierul interimar a invocat mai întâi contextul geopolitic: „Era evident că ceea ce s-a întâmplat de la finalul lunii februarie și până astăzi, prin războiul din Golf, va avea niște efecte asupra economiilor din toată lumea și asupra creșterii prețurilor la combustibil”, a declarat Bolojan.
Acesta a admis și că politicile bugetare din ultimii ani poartă o responsabilitate directă. „Nu trebuie să ne ascundem, este o reașezare a economiei românești. Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari. Practic, am aruncat bani în piață”, a spus premierul interimar.
Bolojan a subliniat că banii injectați au mers în principal pe consum, fără a genera creștere economică proporțională: „Cu toate că am aruncat miliarde în piață, creșterea economică în 2023, 2024 și 2025 nu a fost pe măsura banilor aruncați în piață, pentru că erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale și a importurilor”, potrivit News.ro.
Soluțiile propuse de Guvernul interimar.
Premierul interimar a enumerat mai multe priorități pentru stabilizarea economiei: menținerea echilibrelor bugetare, absorbția fondurilor europene și reducerea costurilor cu energia. „Bugetul de investiții anul acesta este de 8% din PIB, cel mai mare buget de investiții ca pondere din ultimii ani, datorită componentei de fonduri europene”, a precizat Bolojan.
Acesta a atras atenția și asupra deficitului structural de forță de muncă, România aflându-se pe penultimul loc în Europa ca pondere a populației active în totalul populației.
Comisia Europeană rămâne totuși optimistă pe termen mediu, estimând o revenire economică la 2,3% creștere în 2027, pe fondul stabilizării prețurilor și al continuării reformelor structurale.
