Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan a avut vineri o întâlnire cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în cadrul căreia au fost discutate două teme majore: impozitul minim pe cifra de afaceri și salariul minim pentru 2026. Bolojan a transmis că subiectul salariului minim este pe agenda Guvernului și că „decizia va fi luată pe baza argumentelor economice și sociale„, potrivit unui comunicat al Executivului.
Impozitul pe cifra de afaceri, prioritate guvernamentală.
În cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria, premierul a afirmat că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) reprezintă „un punct important pe agenda Guvernului„, iar decizia finală „va fi luată în sprijinul companiilor”. La începutul săptămânii, 14 organizații ale investitorilor români și străini au solicitat din nou eliminarea acestui impozit, pe care îl consideră o barieră în calea investițiilor, conform HotNews.ro.
IMCA a fost introdus prin Legea nr. 296/2023 și se aplică pentru contribuabilii care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane euro și al căror impozit pe profit este mai mic decât 1% din cifra de afaceri. Aceștia sunt obligați să plătească impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.
Reprezentanții IMM România au ridicat și aspecte privind stabilitatea regimului fiscal al microîntreprinderilor și accesul companiilor la finanțări. În domeniul transporturilor, s-au discutat mecanismul de returnare a unei părți din acciza suplimentară pentru carburant și combaterea evaziunii fiscale.
🗞️ Citește și Acestea
Salariul minim în 2026, între presiuni și realități economice.
Salariul minim brut pe economie, în prezent 4.050 de lei (echivalentul unui salariu net de 2.574 de lei), este subiect de tensiune în coaliția de guvernare. Potrivit Antena 3 CNN, există divergențe: în timp ce premierul, USR și PNL susțin că nu este momentul pentru majorare, PSD cere creșterea salariului.
Guvernul a avut consultări cu sindicatele și patronatele în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social. Patronatele reprezentând IMM-urile au cerut menținerea nivelului actual al salariului minim, invocând contextul economic prezent și noile măsuri fiscale. Sindicatele au propus însă o majorare la 4.350 lei, adică o creștere de 300 de lei față de nivelul actual.
Formula de calcul și obligațiile din PNRR.
Conform Hotărârii de Guvern adoptată în februarie 2025, salariul minim se actualizează anual cu suma dintre rata medie anuală a inflației și rata de creștere reală a productivității muncii. Din calculele oficiale, rezultă un salariu minim între 4.319 lei (varianta minimă) și 4.778 lei (varianta maximă), conform datelor publicate de Profit.ro.
România a transpus directiva europeană privind salariul minim, care stabilește că acesta trebuie să fie la un „nivel orientativ” de 47%-52% din câștigul salarial mediu brut. Creșterea salariului minim este, totodată, o obligație asumată prin PNRR, ceea ce complică poziția Guvernului de a îngheța acest indicator.
Impactul asupra economiei și bugetului de stat.
Premierul Bolojan a declarat anterior că o creștere a salariului minim ar genera efecte în cascadă, deoarece „în anumite zone, nivelul salarizării se raportează la salariul minim în sectorul public„. Aceasta ar contrazice decizia Executivului de plafonare a salariilor în sectorul bugetar pentru 2026.
Pe de altă parte, ministrul Muncii, Florin Manole, a arătat că impactul bugetar al majorării salariului minim este nesemnificativ pentru cheltuielile statului, deși aproximativ 100.000 de salariați din sistemul public sau beneficiari de ajutoare sociale sunt corelați cu salariul minim. În România există aproximativ 800.000-1 milion de angajați plătiți cu salariul minim.
Dialogul între Guvern și reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii va continua „atât la nivelul prim-ministrului, cât și la nivel sectorial, cu ministerele de resort”, conform comunicatului oficial. La întâlnire au participat, din partea Guvernului, directorul de cabinet al premierului, Ana-Smărăndița Irina, și consilierul onorific Ionuț Dumitru, iar din partea IMM România, președintele Florin Jianu și alți reprezentanți ai patronatelor.
Decizia privind salariul minim pentru 2026 urmează să fie luată până la sfârșitul lunii noiembrie, iar Guvernul trebuie să echilibreze presiunile sindicale, obligațiile europene și realitățile economice ale companiilor românești.
