Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul interimar Ilie Bolojan a comentat verdictul Curții Constituționale în cazul „amendamentului Fritz”, subliniind că deciziile CCR trebuie respectate, „pentru că n-avem altă posibilitate”, chiar dacă efectele și principiile pot fi comentate. Curtea decisese, cu o majoritate de 5 la 3, că prevederea este constituțională, potrivit HotNews.
Deciziile CCR trebuie respectate, spune Bolojan
Premierul interimar a atras atenția asupra modului în care au fost introduse și adoptate cele două amendamente contestate la CCR, unul cu efecte asupra primarului Timișoarei, celălalt vizând o altă persoană din spațiul public. „Ori, respectând deciziile Curții Constituționale, pentru că n-avem altă posibilitate, dar totuși putem să comentăm efectele și principiile care sunt foarte importante”, a declarat Bolojan, potrivit stiripesurse.ro.
Bolojan a pus sub semnul întrebării interpretarea Curții privind principiul neretroactivității legii, susținând că modificarea regulilor „după ce jocul s-a încheiat” contravine unei practici anterioare a CCR legate atât de neretroactivitate, cât și de continuitatea mandatelor în curs.
Nu poți să faci legi pentru persoane
Premierul interimar a criticat modul în care amendamentul a fost folosit ca instrument politic împotriva unei persoane anume, avertizând asupra riscurilor pentru imaginea externă a țării. El a legat disputa de îndeplinirea jaloanelor din PNRR, de care depinde alocarea a 770 de milioane de euro, potrivit Mediafax.
🗞️ Citește și Acestea
Întrebat despre votul judecătorului constituțional Csaba Asztalos, propus de UDMR, Bolojan a refuzat să facă legătura între acest vot și poziționarea politică a partidului maghiar, precizând că fiecare judecător votează conform propriei evaluări.
Ce a decis, de fapt, Curtea Constituțională
Decizia CCR vizează exclusiv o parte din noua Lege a integrității, nu întregul act normativ. Judecătorii au menținut constituțională prevederea potrivit căreia aleșii sau demnitarii pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese, înainte de intrarea în vigoare a legii, își pierd mandatul de drept în 30 de zile, dacă termenul de interdicție de trei ani nu s-a împlinit încă.
În același timp, Curtea a declarat neconstituțională, cu unanimitate de voturi, o prevedere separată, introdusă de AUR, care obliga partenerii de viață ai demnitarilor să depună declarații de avere și de interese. Distincția este relevantă: nu toată legea a trecut testul de constituționalitate, iar amendamentul care viza indirect partenera președintelui Nicușor Dan a fost respins.
Reacția lui Dominic Fritz
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a reacționat imediat după anunțul CCR, calificând decizia drept validarea unui „brutal abuz de putere” și anunțând că va contesta situația la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. El a susținut că, dacă legea va fi promulgată în forma actuală, mandatul său de primar va înceta în 30 de zile, ca urmare a unei sancțiuni aplicate retroactiv pentru fapte anterioare intrării în vigoare a legii.
Componența majorității care a validat amendamentul a atras, de asemenea, atenția: trei dintre cei cinci judecători care au votat pentru constituționalitate au fost propuși de PSD, unul de UDMR, iar unul a fost numit de fostul președinte Klaus Iohannis.
De unde pornește dosarul lui Fritz
Situația juridică a primarului Timișoarei are un istoric de peste doi ani. Agenția Națională de Integritate l-a declarat pe Fritz în conflict de interese administrativ încă din 2024, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv raportul ANI în iunie 2026. Până la decizia CCR, singura sancțiune aplicată de prefectul de Timiș fusese reducerea indemnizației cu 10%, fără pierderea mandatului.
Tocmai acest interval de doi ani dintre constatarea conflictului de interese și adoptarea noului amendament alimentează disputa privind neretroactivitatea: opoziția și mediul juridic au atras atenția că legea intervine ulterior asupra unei situații deja soluționate printr-o sancțiune administrativă, nu una privind pierderea mandatului.
După decizia CCR, actul normativ trebuie să revină în Parlament pentru eliminarea prevederii declarate neconstituțională, după care președintele Nicușor Dan va putea fie să o promulge, fie să o trimită spre reexaminare. Disputa dintre Guvern, CCR și opoziție continuă astfel pe fondul termenului scurt până la finalul lunii august, dată-limită pentru îndeplinirea jalonului PNRR legat de legea integrității.
