Premierul Ilie Bolojan a reconvocat joi, 6 martie, ministerele responsabile de implementarea PNRR pentru o nouă ședință de lucru la Palatul Victoria, după ce la 23 februarie le-a cerut accelerarea ritmului și o mai bună coordonare. La întâlnirea de astăzi a fost analizată evoluția fiecărui proiect din domeniile energie, transporturi, agricultură, dezvoltare, sănătate și mediu, conform G4Media.
Această ședință vine în contextul în care România a absorbit până acum 50,08% din valoarea totală PNRR, respectiv 10,72 miliarde de euro, iar țara noastră așteaptă un răspuns de la Comisia Europeană până la jumătatea lui martie privind cererile de plată 3 și 4. Premierul a stabilit că fiecare minister coordonator va transmite către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene un calendar detaliat al implementării proiectelor.
Tablou de bord public și termene clare pentru proiectele de lege.
După ce MIPE va centraliza informațiile, se va crea un „tablou de bord permanent actualizat” care va reflecta stadiul fiecărui angajament din PNRR și care va fi prezentat public. Pentru proiectele de reformă care necesită adoptarea unor legi, ministerele inițiatoare au primit termen clar: să le promoveze în Guvern până în luna mai 2026. După adoptarea de către Executiv, acestea vor fi transmise Parlamentului cu solicitarea de dezbatere și aprobare în procedură de urgență.
În ceea ce privește reformele care se adoptă prin alte tipuri de acte normative, ministerele vor colabora strâns pentru elaborare, avizare și acomodarea punctelor de vedere, astfel încât să fie aprobate în termenele stabilite. Ministerul Finanțelor a asigurat că există și vor fi în continuare sumele necesare pentru proiectele de investiții, respectiv co-finanțări și alte cheltuieli eligibile.
Context și provocări pentru implementare.
România se află într-o cursă contra cronometru pentru absorbția fondurilor europene. La întâlnirea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din 26 februarie, premierul Bolojan a prezentat jaloanele îndeplinite, cu accent pe reforma pensiilor magistraților și procesul de decarbonizare, potrivit Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Țara noastră riscă să piardă 231 de milioane de euro din cauza întârzierii reformei pensiilor magistraților, însă premierul speră că România va putea recupera cea mai mare parte a acestor bani. „Speranța mea este că vom recupera cea mai mare parte a acestor bani. Este totuși o sumă importantă din care putem să finalizăm un spital în România sau să facem proiecte importante pentru comunitățile din țara noastră”, a declarat Bolojan după întâlnirea de la Bruxelles.
Potrivit noii decizii de punere în aplicare a Consiliului, România are un număr total de 6 cereri de plată, iar ultimele 2 cereri urmează să fie transmise în anul 2026, cererea de plată finală având ca termen maxim 30 septembrie 2026. Ministerele vor continua să colaboreze strâns atât pe linie instituțională, cât și în relația cu contractorii, pentru a accelera ritmul de lucru și a finaliza în bune condiții proiectele de reformă și investiții asumate prin PNRR.
