Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat pe 14 august 2026 că sistemul energetic național este stabil, după ce, cu o zi înainte, a fost oprită controlat Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă, din cauza scăderii debitului Dunării, potrivit Digi24. Premierul susține că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie electrică la nivel național.
Bolojan: nu există riscuri pentru alimentarea cu energie
Într-o postare pe Facebook, premierul interimar a explicat că energia nucleară lipsă, de aproximativ 650 MW, echivalentul a aproape 10% din consumul național, este compensată prin producție hidro, eoliană, pe cărbune și prin importuri. „Toate estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național”, a scris Ilie Bolojan, premier interimar și ministru interimar al Energiei.
Potrivit Mediafax, premierul a precizat că România a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Oprirea reactorului a fost determinată de seceta prelungită din bazinul Dunării, care a redus debitul necesar răcirii centralei nuclearoelectrice.
Proiectul Bala 2, deblocat pentru a asigura debitul necesar
Pe lângă măsurile de moment, Bolojan a anunțat semnarea deciziei de constituire a unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, menit să asigure debitul de apă necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă. Proiectul cuprinde lucrări hidrotehnice și de dragare, capabile să crească nivelul apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și să dubleze aproape debitul disponibil.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit Ziare.com, studiul de fezabilitate al lucrărilor a fost demarat în urmă cu zece ani, iar din 2024 proiectul are toate avizele și aprobările necesare, inclusiv Hotărârea de Guvern privind indicatorii tehnico-economici. Premierul a acuzat însă Ministerul Transporturilor că nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat până acum.
De ce s-a ajuns la oprirea reactorului de la Cernavodă
„Situația dificilă în care ne aflăm, în urma închiderii ambelor grupuri de la Cernavodă, este consecința secetei din bazinul Dunării, dar și rezultatul multor ani în care s-au acumulat lipsa de viziune, deciziile proaste și fuga de răspundere”, a scris Bolojan. Premierul a mai spus că, dacă lucrările pentru creșterea debitului ar fi fost prioritizate, centrala ar fi rămas în funcțiune, iar aproape 20% din necesarul de energie al țării ar fi fost asigurat de aceasta.
Administrația Fluvială de la Galați urmează să organizeze licitația pentru proiectare și execuție. Potrivit estimărilor prezentate de premier, lucrările ar putea fi finalizate în aproximativ trei ani, timp în care va fi asigurată apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru viitoarele reactoare 3 și 4.
Cum a reacționat populația la apelul de reducere a consumului
Autoritățile au cerut populației, în seara oprii Unității 2, să reducă temporar consumul de energie electrică, pentru a proteja stabilitatea sistemului național. Bolojan le-a mulțumit public celor care au răspuns apelului, subliniind că gestul a contribuit la menținerea echilibrului rețelei în orele de vârf. Producătorii mici de energie regenerabilă, cunoscuți drept prosumatori, au livrat în această perioadă o cantitate de energie apropiată de cea furnizată în mod normal de un reactor de la Cernavodă.
Pe termen scurt, Dispecerul Energetic Național gestionează deficitul de producție prin resurse alternative și importuri, iar autoritățile susțin că nu există riscul unor pene de curent. Pe termen lung, deblocarea proiectului Bala 2 rămâne condiția pentru repornirea în siguranță a ambelor unități de la Cernavodă și pentru reducerea dependenței României de importuri de energie electrică.
Situația de la Cernavodă readuce în discuție și necesitatea unor investiții suplimentare în infrastructura de transport a energiei electrice, pentru ca importurile din țările vecine să poată acoperi eficient deficitul de producție în perioadele critice. Comisia Europeană, notificată deja de autoritățile române, urmează să monitorizeze evoluția situației energetice din România în perioada următoare.
