Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, susține că a reușit să stabilizeze piața energiei după șase luni de mandat, evitând un potențial șoc major pentru economie, potrivit Mediafax. Oficialul afirmă că deciziile luate într-un context dificil au împiedicat scumpiri semnificative pentru populație și mediul de afaceri, conform Adevărul.ro.
Mandatul început sub presiune maximă.
Ministrul a preluat portofoliul într-un moment complicat pentru piața energiei, marcat de presiuni ridicate și prognoze negative pentru finalul anului 2025. Liberalizarea prețurilor, eliminarea plafonării de la 1 iulie și lipsa unor capacități suficiente de producție conturau riscuri majore pentru consumatori.
„Liberalizarea prețurilor de energie electrică și eliminarea plafonării la 1 iulie, centralele pe cărbune care nu au să fie închise la finalul acestui an, plus lipsa lor capacități de producție, nu e centrale pentru a scădea prețurile a energiei”, a declarat Bogdan Ivan.
În acest context, situația centralelor pe cărbune și deficitul de producție puteau menține prețurile la un nivel ridicat, afectând atât gospodăriile, cât și companiile.
🗞️ Citește și Acestea
Oferte mai mici pentru consumatori.
La șase luni de la preluarea mandatului, situația din piață s-a schimbat vizibil. Consumatorii au acum mai multe opțiuni la prețuri mai mici decât cele din vară, potrivit ministrului.
„Când oamenii au început să plătească 1,50 lei, 1,55 lei, 1,60 lei pe kWh consumat în țara noastră, astăzi, la 6 luni de mandat, aveți 7 oferte sub 1,30 lei, oferte la 1,99 lei, la 1,60 lei”, a spus Ivan.
Ministrul i-a îndemnat pe români să analizeze ofertele disponibile și să își schimbe furnizorul dacă găsesc condiții mai avantajoase. Această diversificare a opțiunilor reprezintă, în viziunea oficialului, un rezultat direct al intervențiilor făcute pentru reechilibrarea pieței.
Centralele pe cărbune: evitarea „dezastrului”.
Una dintre deciziile-cheie ale mandatului a fost amânarea închiderii centralelor pe cărbune. Ivan susține că această negociere cu Comisia Europeană a prevenit costuri uriașe pentru stat și scumpiri suplimentare pentru populație.
„Dacă n-aș fi reușit acest lucru, această negociere, România ar fi trebuit să plătească fie penalități de 1,8 miliarde de euro, fie să ajungă în situația în care să păstreze în continuare aceste centrale, dar fără să aibă acordul Comisiei Europene, să importe mai mult, automat să crească plățile energiei cu aproximativ 30% de la 1 ianuarie anul viitor. Am evitat și acest dezastru pentru economia română”, a afirmat ministrul.
Plăți accelerate prin PNRR și Fondul pentru Modernizare.
Ministrul Energiei a declarat că a identificat blocaje majore în sistemul de plăți către beneficiarii programelor de finanțare și a accelerat procedurile interne.
„Pe PNRR am reușit să cresc de șase ori plățile către beneficiari, de la 90 de milioane la 600 de milioane, iar în cazul Fondului pentru Modernizare am crescut nivelul de plăți de 22 de ori, de la sub 30 de milioane la 700 de milioane de lei”, a precizat Ivan.
Această accelerare a decontărilor reprezintă, în viziunea ministrului, un pas important pentru susținerea investițiilor în sectorul energetic și pentru creșterea încrederii beneficiarilor în programele guvernamentale.
Gazele naturale și investițiile pe termen lung.
În privința gazelor naturale, prioritatea a fost evitarea creșterilor de preț în timpul iernii. Ministrul s-a asigurat încă din iulie că nu vor exista scumpiri în sezonul rece și că țara va dispune de rezerve suficiente.
„Scopul meu este că la 31 martie, când va fi eliminat plafonul prețului la gaze naturale, românii să poată să plătească aceiași prețuri care sunt astăzi în piață”, a declarat oficialul.
Pe termen lung, România mizează pe dezvoltarea capacităților de producție și stocare. În 2025, au fost puse în funcțiune aproximativ 1.800 MW capacități de producție a energiei electrice și aproximativ 400 MW capacități de stocare. Pentru 2026, sunt planificate încă 2.000 MW capacități de producție, cu obiectivul de a atinge 5.000 MW capacități de stocare până în 2029.
Aceste investiții urmăresc reducerea prețurilor pe termen mediu și lung, consolidând totodată independența energetică a României.
