Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Deputatul Bogdan Ivan a transmis un mesaj ferm înaintea votului decisiv din Camera Deputaților pe Strategia națională pentru conservarea biodiversității, avertizând că PSD nu va vota „în orb”, potrivit Digi24. Fostul ministru al Energiei a explicat, într-o postare pe rețelele sociale, de ce consideră documentul insuficient fundamentat, deși de el depinde un jalon PNRR de aproape un miliard de euro.
Ce cere Bogdan Ivan înainte de vot
Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030 este legată de un jalon din PNRR în valoare de 972 de milioane de euro. Ivan susține că nimeni nu contestă necesitatea accesării acestor fonduri, dar critică faptul că documentul a fost adoptat cu impact bugetar declarat zero, deși afectează autorizarea unor lucrări majore de infrastructură.
„Un miliard de euro nu poate fi un motiv să votăm în orb. Nu voi vota în orb, nici eu și nici PSD. Am citit acest document și am formulat 20 de amendamente pe care le-a asumat Partidul Social Democrat și le-am depus în Senatul României”, a scris fostul ministru pe Facebook.
Paradoxul strategiei: hidrocentralele plătesc, petrolul e exceptat
Bogdan Ivan a atras atenția asupra unei inconsecvențe pe care o consideră gravă: hidrocentralele, energia eoliană și mineritul ar putea fi obligate să contribuie financiar la conservarea biodiversității, în timp ce petrolul și gazele naturale sunt exceptate explicit din text.
„În plină criză energetică, cu un reactor oprit la Cernavodă și cu importuri de curent, punem la îndoială exact proiectele care ne-ar fi scos din criză”, a mai spus Ivan, referindu-se inclusiv la proiectul hidroenergetic Tarnița-Lăpuștești, evaluat la aproximativ un miliard de euro.
Fostul ministru nu cere respingerea strategiei, ci trei condiții punctuale: un studiu de impact economic realizat înaintea votului, o excepție explicită pentru proiectele strategice de energie deja aprobate și un loc la masa deciziei pentru Ministerul Energiei și operatorii de rețea.
Reacția ministrului Mediului, Diana Buzoianu
Amendamentele PSD au generat o reacție dură din partea ministrului interimar al Mediului. Potrivit G4Media.ro, Diana Buzoianu a catalogat drept „absolut aberante” unele dintre modificările votate în Senat, susținând că acestea schimbă angajamente pe care România și le-a asumat la nivel european încă din 2020.
Ministrul a anunțat că USR va depune noi amendamente la Camera Deputaților pentru a corecta forma adoptată de Senat, avertizând asupra riscului ca țara să piardă finanțarea europeană dacă strategia este alterată prea mult față de varianta agreată inițial cu Comisia Europeană.
Ce urmează pentru jalonul PNRR de 972 de milioane de euro
Strategia a trecut de Senat cu 81 de voturi pentru, 33 împotrivă și 9 abțineri, urmând ca decizia finală să fie luată de Camera Deputaților, for decizional în acest caz. AUR a anunțat că a votat împotrivă, acuzând că extinderea ariilor protejate ar bloca proiecte de infrastructură.
Miza este dublă: pe de o parte, respectarea termenului jalonului PNRR, esențial pentru accesarea fondurilor europene, iar pe de altă parte, echilibrul dintre protecția mediului și proiectele energetice strategice de care România are nevoie în plină criză de aprovizionare cu electricitate.
Votul din Camera Deputaților va arăta dacă amendamentele susținute de Bogdan Ivan și de PSD rămân în forma finală a legii sau dacă Executivul reușește să impună varianta inițială, agreată cu Bruxelles-ul. Rezultatul va influența direct atât finanțarea europeană, cât și proiectele energetice aflate în așteptare.
Contextul disputei dintre PSD și USR pe fonduri europene
Disputa pe Strategia biodiversității se adaugă unei serii mai largi de tensiuni între PSD și USR pe teme legate de fondurile europene, de la legea decarbonizării până la reforma companiilor de stat. În ambele cazuri, argumentul central rămâne același: riscul ca modificările parlamentare să pună în pericol jaloane deja negociate cu Comisia Europeană.
Bogdan Ivan a insistat că poziția sa nu este una de blocaj, ci de prudență legislativă, subliniind că un miliard de euro „se ia o dată”, în timp ce deciziile greșite privind sistemul energetic pot avea efecte pe termen de zeci de ani. Modul în care Camera Deputaților va gestiona acest echilibru rămâne de urmărit în perioada imediat următoare, pe fondul crizei energetice cu care se confruntă România.






















