Premierul desemnat Siegfried Mureșan a anunțat, la Radio România Actualități, trei direcții de reformă pentru viitorul guvern: înființarea unei singure Poliții Naționale, crearea unui ghișeu unic pentru cetățeni și finalizarea reformei pensiilor speciale. Anunțul vine în plin proces de negociere a majorității parlamentare care ar urma să susțină noul cabinet.
Printre obiectivele enunțate se numără eliminarea cumulului dintre pensie și salariul la stat, precum și principiul potrivit căruia pensia plătită de la buget nu ar trebui să depășească ultimul venit net obținut în activitate de beneficiar.
Mureșan vrea „o singură Poliție Națională”
Premierul desemnat susține că România ar trebui să ajungă la o structură unică de poliție, cu un singur tip de polițist pe întreg teritoriul țării, indiferent dacă activitatea se desfășoară la nivel local sau național.
„Vom înființa o singură Poliție Națională, un singur tip de polițist pe tot teritoriul României. Și acum, când mergem, de exemplu, să ne reînnoim permisul auto sau când ne-a expirat cartea de identitate sau când trebuie să înmatriculăm un autoturism, mergem de la un ghișeu la altul”, a declarat Siegfried Mureșan, potrivit Radio România Actualități.
Ideea unificării structurilor de poliție nu este nouă în spațiul public. Ministrul de Interne interimar, Cătălin Predoiu, a susținut recent, într-un context similar, necesitatea unei Poliții mai puternice și mai bine coordonate la nivel național, în special în contextul provocărilor de securitate din regiune.
🗞️ Citește și Acestea
Buletinul, pașaportul și înmatricularea, la același ghișeu
A doua schimbare anunțată de Mureșan vizează modul în care cetățenii interacționează cu instituțiile statului. Premierul desemnat propune un singur punct de lucru pentru toate procedurile administrative curente.
„Vom înființa un singur punct de lucru al statului cu cetățeanul, indiferent ce nevoie ai, un buletin, o înmatriculare de autoturism, eliberarea unui pașaport, pentru toate lucrurile să mergi la același ghișeu și să ai o singură instituție a statului care interacționează cu oamenii”, a afirmat Siegfried Mureșan.
Reforma pensiilor speciale, obiectiv reluat de la Bolojan
Întrebat dacă reorganizarea Ministerului de Interne ar putea determina mai mulți angajați să iasă la pensie, Mureșan a legat subiectul de reforma pensiilor speciale, o temă aflată pe agenda guvernamentală încă din perioada premierului interimar Ilie Bolojan.
„Obiectivul nostru este de altfel să și finalizăm reforma pensiilor speciale. Pensia plătită de la buget să nu depășească ultimul venit net din activitate și evident și fără cumul între pensie și salariu la stat”, a declarat premierul desemnat.
Bolojan anunțase, la începutul anului, intenția de a continua reforma pensiilor speciale pentru angajații din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, vizând în principal creșterea vârstei de pensionare pentru categoriile care se POT retrage din activitate la 50-52 de ani, potrivit Antena 3 CNN. Mureșan preia astfel un dosar deja deschis, pe care îl leagă direct de reforma structurilor MAI.
Premierul desemnat a argumentat că pensionarea unor angajați cu experiență înainte de împlinirea vârstei de 50 de ani reprezintă o pierdere pentru stat, având în vedere investițiile făcute în pregătirea acestora de-a lungul carierei.
„Mulți oameni, polițiști sau alte categorii, se pregătesc, acumulează experiență și când ajung în vârful carierei, la nici 50 de ani, se pensionează, ei sunt o pierdere pentru România, statul român investește în ei, ca atare e clar că vom crea cadrul pentru ca acești oameni să lucreze mai mult și în condiții care să fie avantajoase și pentru ei, dar să poată servi cetățeanul și să fie la dispoziția statului mai mult timp dacă au ales această carieră”, a mai spus Mureșan.
Ce miză au aceste reforme pentru votul de învestitură
Anunțul celor trei reforme survine într-un moment în care Mureșan negociază încă susținerea parlamentară necesară pentru învestirea guvernului. Reforma pensiilor speciale rămâne un angajament asumat de România prin PNRR, iar întârzierile în implementare au fost, în repetate rânduri, motiv de tensiune cu Comisia Europeană. Anunțarea unor măsuri concrete, chiar înainte de votul de învestitură, pare să vizeze atât liniștirea partenerilor externi, cât și transmiterea unui semnal de reformă către partidele din propria majoritate în formare.
Rămâne de văzut în ce formă legislativă vor fi transpuse aceste angajamente și dacă noul cabinet va reuși să obțină, în Parlament, sprijinul necesar pentru a le pune în practică.
