Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Conflictul Realitatea Plus CNA a ajuns în instanță, după ce compania care deține licența postului a cerut despăgubiri de un milion de euro de la mai mulți membri, actuali și foști, ai Consiliului Național al Audiovizualului, potrivit HotNews.ro. Procesul a fost deschis la Curtea de Apel București și vizează o sancțiune veche de trei ani.
De la ce a pornit conflictul dintre Realitatea Plus și CNA
Totul are la bază o decizie adoptată de CNA în mai 2023, prin care Realitatea Plus era obligată să difuzeze timp de 10 minute textul deciziei de sancționare, ca urmare a mai multor încălcări ale legislației audiovizuale. Executarea deciziei a fost inițial suspendată de instanță.
Între timp, licența postului a fost transferată de la Geopol Internațional, firma lui Cozmin Gușă, către PHG Media Invest, compania familiei Păcuraru, transfer aprobat de CNA în iunie 2023. În noiembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul CNA și a stabilit definitiv că suspendarea nu se justifică, iar Consiliul a notificat postul că trebuie să pună imediat în executare obligația de difuzare.
Cine sunt membrii CNA dați în judecată
Compania PHG Media Invest a chemat în judecată membrii care se aflau în funcție la momentul adoptării sancțiunii: Monica Gubernat, pe atunci președinte CNA, Valentin Jucan, Mircea Toma, Cristina Pocora, Dorina Rusu, Ramona Sorescu, Orsolya Borsos, Ionel Palăr, Nicolaie Bălașa, Oana Dincă și Răsvan Popescu. Patru dintre aceștia, Pocora, Sorescu, Bălașa și Popescu, nu mai fac parte din instituție de peste un an.
🗞️ Citește și Acestea
Realitatea Plus a refuzat inițial să pună în aplicare decizia, motivând că nu primise încă motivarea instanței, iar ulterior a susținut că sancțiunea nu mai putea fi aplicată retroactiv. CNA a amendat postul cu trei amenzi succesive, de 2.500 de lei, 5.000 de lei și 7.500 de lei, până când televiziunea a acceptat să își suspende emisia.
Ce riscă personal membrii CNA
Spre deosebire de un proces obișnuit împotriva instituției, acțiunea depusă de PHG Media Invest îi vizează pe membrii CNA ca persoane fizice, nu doar în calitate oficială. Potrivit Ziare.com, dacă postul câștigă procesul, despăgubirile nu ar urma să fie plătite din bugetul public, ci direct din conturile și din averile celor care au votat sancționarea repetată a televiziunii.
În cererea de chemare în judecată, reprezentanții postului susțin că membrii CNA au acționat cu exces de putere și cu încălcarea limitelor legale, continuând să aplice sancțiuni deși executarea obligației fusese suspendată anterior. Realitatea Plus consideră că sancțiunea nu mai putea fi pusă în executare, întrucât intervalul orar stabilit prin decizia CNA din 18 mai 2023 expirase în perioada suspendării.
Ce înseamnă procesul pentru independența CNA
Dincolo de suma solicitată, procesul ridică o problemă mai amplă legată de modul în care membrii unei autorități de reglementare își pot exercita atribuțiile fără teama unor represalii financiare personale. Dacă instanța va decide în favoarea Realitatea Plus, precedentul ar putea afecta felul în care viitorii membri CNA votează sancțiunile împotriva posturilor de televiziune.
Pe de altă parte, CNA a susținut constant, prin deciziile confirmate în instanțele superioare, că sancțiunile aplicate postului au fost legale. Litigiul actual reia, practic, un scenariu în care instituția își apără atât deciziile, cât și persoanele care le-au votat.
Procesul de la Curtea de Apel București se află încă la început, iar termenele viitoare vor stabili dacă membrii CNA vor răspunde solidar pentru despăgubirile cerute de Realitatea Plus. Miza depășește suma de un milion de euro, vizând inclusiv relația dintre autoritatea de reglementare și posturile pe care le monitorizează.
Un conflict mai vechi între post și autoritatea de reglementare
Tensiunile dintre Realitatea Plus și CNA nu sunt noi. Compania PHG Media Invest a mai inițiat, în cursul acestui an, acțiuni în instanță împotriva unor membri ai Consiliului, solicitând inclusiv măsuri asigurătorii asupra averilor acestora. Postul a susținut constant că sancțiunile primite din partea CNA sunt nelegale și disproporționate față de abaterile invocate.
CNA, la rândul său, a respins acuzațiile și a menținut deciziile de sancționare, subliniind că acestea au fost confirmate în instanțele superioare. Noul proces readuce în prim-plan disputa dintre unul dintre cele mai vizibile posturi de televiziune din România și instituția responsabilă cu monitorizarea conținutului audiovizual, într-un moment în care raporturile dintre presă și autoritățile de reglementare rămân un subiect sensibil în spațiul public.
