Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a emis marți, 14 aprilie 2026, un avertisment de urgență: blocada din Strâmtoarea Ormuz riscă să transforme o criză regională într-un șoc alimentar global fără precedent, potrivit G4Media.
Îngrășămintele, veriga slabă a securității alimentare globale.
Máximo Torero, economistul-șef al FAO, a subliniat că Strâmtoarea Ormuz nu este doar o arteră vitală pentru energie, ci și un punct critic pentru inputurile agricole esențiale. Potrivit FAO, între 20% și 45% din inputurile agroalimentare globale depind de tranzitul prin această rută maritimă.
Blocada cvasi-totală impusă din 28 februarie 2026, ca urmare a escaladării conflictului dintre SUA, Israel și Iran, a generat deja un efect de gâtuire sever pentru exporturile de uree și alte îngrășăminte azotate din regiunea Golfului. Prețul ureei granulare din Orientul Mijlociu a crescut cu 19% în primele săptămâni ale crizei, iar în Egipt saltul a atins 28%. Potrivit estimărilor Bank of America citate de presa internațională, prețurile îngrășămintelor s-au majorat global cu 30% până la 40%.
Dacă instabilitatea persistă, FAO estimează că prețurile globale la îngrășăminte vor fi cu 15–20% mai mari în prima jumătate a anului 2026, cu efecte directe asupra recoltelor din toamna acestui an și din 2027.
🗞️ Citește și Acestea
Sezonul de primăvară, sub presiunea crizei.
Criza coincide cu sezonul de însămânțare din emisfera nordică. Torero a avertizat că luna mai va fi momentul de cotitură: fermierii din întreaga lume vor trebui să decidă dacă reduc utilizarea îngrășămintelor — ceea ce va duce la recolte mai mici — sau dacă renunță la culturi intensive precum grâul, orezul și porumbul.
„Spre deosebire de dezastrele naturale, această blocadă este ceva ce guvernele pot și trebuie să rezolve prin diplomație”, a declarat Máximo Torero, potrivit Agerpres-Rador.
Conform monitorulapararii.ro, un sondaj din 2025 arăta că un sprijin de 52% era înregistrat în Slovenia pentru NATO, comparativ cu 66% în 2003. Contextul geopolitic se schimbă rapid, pe fondul criticilor administrației Trump la adresa alianței.
Impactul diferit pe continente.
Impactul nu este uniform la nivel global. Națiuni dependente de importuri — Sri Lanka, Bangladesh, India și Kenya — se confruntă cu un risc iminent de instabilitate alimentară și socială. Consiliul de Securitate al Rusiei a avertizat, la rândul său, că o blocadă de trei luni ar amenința securitatea alimentară a Arabiei Saudite, Iordaniei și Egiptului, aceasta din urmă primind 70% din importurile sale de alimente prin această rută, potrivit Capital.ro.
Specialiști citați de Gândul.ro estimează că impactul sistemic în România va fi vizibil începând cu toamna anului 2026, iar efectul deplin asupra prețurilor alimentelor se va manifesta în 2027, dat fiind că agricultura românească depinde în mare parte de importurile de îngrășăminte.
Ce recomandă FAO statelor.
FAO a formulat trei recomandări urgente pentru guvernele statelor membre: obținerea de finanțare de urgență prin instituțiile multilaterale pentru țările care nu mai pot accesa inputuri de bază; evitarea restricțiilor la export, care în crizele din 2008 și 2022 au amplificat panica globală; și accelerarea investițiilor în producția de „amoniac verde”, pentru a reduce dependența de gazul natural și de rutele de transport din zonele de conflict.
Peste 150 de nave sunt în prezent blocate sau redirecționate, adăugând săptămâni întregi timpilor de tranzit și costuri logistice masive. Evoluția situației diplomatice din Orientul Mijlociu va decide în mare măsură dacă lumea evită sau nu o criză alimentară majoră în 2027.
