Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Bulgaria se îndreaptă spre 19 aprilie 2026 — data celei de-a opta runde de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani — cu promisiuni ferme din partea guvernului interimar de a combate cumpărarea de voturi și amestecul extern în procesul democratic, relatează Politico, citat de news.ro, potrivit StiriPeSurse.
Alegeri după proteste și corupție guvernamentală.
Scrutinul de duminică vine după protestele de masă din decembrie 2025, declanșate de acuzații de corupție cronică la nivel guvernamental și de regres al statului de drept. Aceste manifestații au dus la prăbușirea coaliției de centru-dreapta conduse de GERB — partidul veteranului Boiko Borisov.
Andrei Gurov, prim-ministrul interimar, numit în funcție pe 11 februarie în calitate de viceguvernator al băncii centrale și membru al partidului anticorupție „Continuăm schimbarea”, a dat asigurări că guvernul va lua o poziție neutră față de alegeri.
„Ceea ce vrem să facem ca Guvern este, pentru prima dată, să protejăm alegerile, mai degrabă decât să le gestionăm”, a declarat Gurov pentru Politico, adăugând: „Oamenii pot vedea că aceste alegeri sunt protejate”.
Campanie națională împotriva cumpărării de voturi.
Autoritățile bulgare au luat măsuri fără precedent în perioada preelectorală. În ultimele săptămâni, au fost reținute peste 200 de persoane în cadrul unei campanii naționale de combatere a cumpărării de voturi și a constrângerii alegătorilor prin intermediul programelor de asistență socială — inclusiv prin ajutoarele pentru încălzire și mesele calde pentru persoanele vulnerabile.
Un cetățean rus a fost prins comițând fraudă electorală în Stara Zagora, în centrul Bulgariei, prin intermediul comisiei electorale locale — un incident care a amplificat îngrijorările privind interferența externă. „În loc să manipuleze voturile indivizilor, pot cumpăra o mie de voturi cu o singură acțiune”, a avertizat premierul interimar.
Separat, Ministerul de Externe din Sofia a înființat în martie o unitate specială pentru coordonarea răspunsului la interferențele străine și l-a angajat pe jurnalistul de investigație Hristo Grozev, cunoscut pentru activitatea sa anterioară la Bellingcat, pentru a consilia această structură.
O problemă structurală — criza de încredere în clasa politică.
Cele opt runde electorale în cinci ani semnalează o criză profundă a reprezentării politice în Bulgaria. Guvernele de coaliție succesive s-au concentrat pe menținerea puterii, nu pe reformele cerute de protestatari. „Aceste coaliții sunt compromisuri menite să exercite puterea, mai degrabă decât să reformeze sistemul”, a spus Gurov. „Acest lucru îi avantajează doar pe câțiva din cercurile politice, nu societatea în ansamblu”.
Înaintea scrutinului, partidul „Bulgaria Progresistă”, nou-înființat de fostul președinte de stânga Rumen Radev, conduce în sondaje în fața lui Borisov.
Pe plan extern, Bulgaria încearcă să-și consolideze ancorele occidentale: Gurov a semnat pe 30 martie un acord de securitate și apărare pe 10 ani cu Ucraina, retrăgând totodată țara din Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump — un proiect pe care premierul interimar îl consideră motivat politic de interesele lui Delian Peevski, liderul Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, vizat de sancțiuni Magnitsky.
Până duminică seară, Europa va afla dacă Bulgaria poate ieși din ciclul de instabilitate politică în care s-a aflat în ultimii ani.






















