Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Banca Mondială a revizuit semnificativ în scădere previziunile privind avansul economiei românești, avertizând că provocările fiscale vor continua să afecteze creșterea în următorii ani. România a înregistrat în 2025 o creștere economică de doar 0,8%, mult sub estimările anterioare, conform raportului Global Economic Prospects publicat de instituția financiară internațională, potrivit Economica.net.
Revizuiri drastice față de estimările inițiale.
Datele publicate marți de Banca Mondială arată o diferență substanțială față de progn
ozele anterioare. În iunie 2025, instituția estima o creștere de 1,3% pentru anul trecut, iar la începutul lui 2025 prognoza era și mai optimistă, de 2,1%. Rezultatul efectiv de 0,8% reprezintă aproape o înjumătățire a așteptărilor inițiale.
Pentru anul curent, previziunile rămân prudente. PIB-ul României ar urma să crească cu 1,3% în 2026, o revizuire în scădere față de 1,9% prognozat în iunie 2025 și 2,6% estimat la începutul anului trecut. Abia în 2027 se preconizează o ușoară îmbunătățire, cu un avans de 1,9%, totuși sub prognoza de 2,5% formulată anterior de Banca Mondială, conform Capital.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Consolidarea fiscală, principalul obstacol.
Instituția financiară internațională subliniază că principalul factor care va frâna creșterea economică a României este procesul de consolidare fiscală. „Provocările fiscale vor persista, în special în România, unde consolidarea fiscală este așteptată să afecteze creșterea economică”, se arată în raportul Global Economic Prospects.
Guvernul condus de Ilie Bolojan se confruntă cu presiuni majore pentru reducerea deficitului bugetar, care a depășit 8% din PIB în 2024, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Măsurile de austeritate necesare pentru corectarea dezechilibrelor fiscale vor avea un impact direct asupra ritmului de expansiune economică.
Context european și global.
Pe ansamblu, Banca Mondială prezintă un tablou mixt pentru Europa Centrală. „Creșterea economică în Europa Centrală ar urma să se îmbunătățească până la 2,6% în 2026-2027, susținută de investițiile puternice, în special în Polonia și România, grație majorării finanțării venite de la Uniunea Europeană”, potrivit Adevărul.
Totuși, România se află într-o poziție mai vulnerabilă decât alte state din regiune, tocmai din cauza necesității de a implementa reforme fiscale stricte. Fondurile europene, deși sunt în creștere, nu vor putea compensa complet efectele negative ale măsurilor de reducere a cheltuielilor publice și de creștere a veniturilor fiscale.
Avertismentul economistului-șef al Băncii Mondiale.
Indermit Gill, economistul-șef al Băncii Mondiale, a tras un semnal de alarmă privind fragilitatea economiei globale. „Cu fiecare an care trece, economia globală a devenit mai puțin capabilă să genereze creștere și pare mai rezistentă la incertitudinea politică. Însă dinamismul și reziliența economică nu POT diverge mult timp fără a afecta finanțele publice și piețele de credit”, a declarat Gill.
La nivel mondial, Banca Mondială estimează o creștere economică de 2,6% în 2026, similară cu cea din 2025, înainte de a reveni la 2,7% în 2027. Instituția avertizează că deceniul 2020-2029 ar putea fi cel mai slab pentru creșterea globală de după anii 1960.
Implicații pentru România.
Previziunile revizuite în scădere amplifică preocupările legate de capacitatea guvernului de a echilibra fiscal și reforme cu menținerea unui ritm decent de creștere economică. În contextul în care România trebuie să reducă deficitul bugetar pentru a respecta cerințele europene, marja de manevră fiscală devine extrem de limitată.
Investițiile din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte programe, rămân principala speranță pentru susținerea economiei. Totuși, implementarea lentă a proiectelor și birocrația excesivă pot întârzia impactul pozitiv al acestor resurse financiare.
