Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Andreas Babler, președintele Partidului Social-Democrat austriac (SPOe) și vicecancelarul țării, a cerut miercuri Uniunii Europene să elaboreze un „catalog” de măsuri pentru a descuraja orice încercare americană de a anexa Groenlanda, potrivit StiriPeSurse.ro, care citează AFP și Agerpres. Poziția fermă a Austriei vine în contextul declarațiilor tot mai agresive ale președintelui american Donald Trump privind dobândirea teritoriului autonom danez.
Propunerea de sancțiuni a Austriei.
Babler a propus pregătirea unei amenințări cu sancțiuni „severe” împotriva giganților tehnologici americani și tarife „punitive” pentru produsele agricole provenite din anumite state americane, potrivit articolului publicat de StiriPeSurse.ro.
„Restricționarea investițiilor americane în domenii legate de infrastructura noastră critică trebuie să fie, de asemenea, pe o listă de măsuri de descurajare”, a subliniat Babler, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni (PES), potrivit aceleiași surse. Vicecancelarul austriac a continuat: „Europa trebuie să înceteze să se prezinte ca fiind mai mică decât este” și „să-și folosească greutatea economică considerabilă față de Statele Unite”.
Poziția lui Andreas Babler a fost confirmată și de Adevărul, care relatează că oficialul austriac a asigurat-o pe premierul danez Mette Frederiksen, de asemenea membru al PES, de solidaritatea sa în această problemă.
🗞️ Citește și Acestea
Contextul declarațiilor lui Trump.
Donald Trump a reluat discursul despre Groenlanda imediat după reluarea mandatului, declarând că „Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a Americii” și nu a exclus folosirea forței militare pentru a prelua controlul asupra insulei. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că preluarea Groenlandei este „o prioritate de securitate națională” și că „utilizarea armatei americane este întotdeauna o opțiune la dispoziția comandantului suprem”, potrivit Mediafax.
Statele Unite au anunțat că studiază „mai multe opțiuni”, inclusiv militare, pentru a prelua Groenlanda, un teritoriu cu aproximativ 57.000 de locuitori. Insula arctică ocupă o poziție strategică crucială și deține rezerve semnificative de diamante, grafit, litiu, cupru, nichel, galiu, precum și petrol și metale rare, esențiale pentru industria tehnologică și energetică globală.
Reacția Uniunii Europene și a Danemarcei.
Europenii se pregătesc să „riposteze” împotriva tuturor formelor de intimidare din partea Statelor Unite, a afirmat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot. Liderii europeni au redactat o declarație comună prin care iau atitudine față de ultimele declarații ale Administrației Trump despre Groenlanda.
„Groenlanda aparține poporului său, Danemarca și Groenlanda, și numai ele, sunt cele care trebuie să decidă asupra chestiunilor care privesc Danemarca și Groenlanda”, au scris liderii europeni în documentul citat de Mediafax.
Declarația europeană subliniază că „Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – face parte din NATO” și că „securitatea în Arctica trebuie realizată colectiv, în colaborare cu aliații NATO, inclusiv Statele Unite, prin respectarea principiilor Cartei ONU, inclusiv suveranitatea, integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor”.
Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că orice folosire a forței de către Washington pentru a prelua Groenlanda ar însemna „sfârșitul NATO”, un avertisment fără precedent care subliniază gravitatea situației, potrivit HotNews.ro.
Precedente și context internațional.
La începutul lunii decembrie 2025, Uniunea Europeană a amendat X, rețeaua socială deținută de Elon Musk, cu 120 de milioane de euro, prima sancțiune impusă în temeiul Legii privind Serviciile Digitale (DSA), o lege adoptată pentru combaterea conținutului online ilegal. În urma acestui fapt, administrația americană a impus interdicții de intrare în SUA pentru cinci personalități europene proeminente care pledează pentru o reglementare mai strictă a sectorului tehnologic, potrivit StiriPeSurse.ro.
Analișt
ii politici compară situația actuală cu tacticile folosite de Rusia în Europa de Est, subliniind amplificarea artificială a mesajelor, crearea impresiei unei majorități inevitabile și presiunea psihologică asupra electoratului local. Presa daneză a relatat despre operațiuni de influență discrete desfășurate de americani apropiați de Trump, iar serviciul danez de informații, PET, a avertizat că Groenlanda este ținta unor „campanii de influență de diverse tipuri”, potrivit Ziare.com.
Implicații geopolitice.
Interesul american pentru Groenlanda nu este nou – SUA au încercat să cumpere teritoriul și în 1946, iar baza militară de la Pituffik (fosta Thule) rămâne una dintre cele mai importante instalații americane în zona arctică. Cu toate acestea, contextul actual este diferit, China și Rusia manifestând și ele interese crescânde în regiune, transformând Arcticul într-o zonă de competiție geostrategică intensă.
Groenlanda ocupă o poziție strategică crucială în zona numită GIUK Gap (Groenlanda–Islanda–Marea Britanie), esențială pentru monitorizarea mișcărilor navale ruse în Atlanticul de Nord. Odată cu topirea calotei glaciare, noi rute maritime comerciale (Pasajul de Nord-Vest) devin navigabile, scurtând distanțele între Asia și Europa.
Poziția fermă a Austriei, deși considerată de unii analiști ca fiind prea dură, reflectă o îngrijorare mai largă privind erodarea normelor internaționale și necesitatea unei Europe mai unite și mai ferme în apărarea valorilor sale. Evoluțiile din săptămânile următoare vor arăta dacă UE va adopta o linie comună sau dacă vor prevala abordări naționale diferite.
