Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a analizat miercuri execuția bugetară pe primele patru luni ale anului 2026, acuzând că reducerea cheltuielilor bugetare vine în proporție de 90% din tăierea investițiilor și doar 10% din înghețarea pensiilor și salariilor, potrivit Capital.ro.
Peiu: „Reforma Bolojan” înseamnă stoparea investițiilor și înghețarea pensiilor.
Senatorul AUR a publicat pe Facebook o analiză a datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, în care acuză că actuala consolidare fiscală se face în detrimentul cetățenilor și al infrastructurii publice.
„Execuția bugetară pe primele patru luni ale anului 2026 ne arată, în mod cât se poate de clar, cam ce crede guvernul Bolojan că înseamnă «reformă» sau «consolidare fiscală»: a crescut nivelul taxelor, a redus cheltuielile de capital la jumătate, a înghețat pensiile și a crescut normele profesorilor”, a transmis Peiu.
Potrivit analizei sale, veniturile bugetare au crescut din mai multe surse: 4,5 miliarde de lei în plus din impozitul pe venit, 9,3 miliarde de lei din TVA și 2,2 miliarde de lei din impozitul pe proprietate, care a urcat cu 70%. Veniturile totale ale statului au depășit 223 miliarde de lei în primele patru luni, în creștere cu 12% față de 2025, conform datelor Ministerului Finanțelor.
🗞️ Citește și Acestea
Cine pierde și cine câștigă din execuția bugetară.
Petrișor Peiu identifică mai multe categorii de perdanți: cei aproape 400.000 de profesori, ale căror venituri s-au redus cu aproape 2 miliarde de lei, cei aproximativ 5 milioane de pensionari cu pensiile înghețate la o inflație cumulată de 16% în ultimii doi ani, și proprietarii de locuințe, care plătesc un impozit majorat cu 70%.
Cheltuielile de capital — investiții, echipamente, modernizări — au scăzut cu 9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă, în opinia senatorului, componenta principală a ajustării bugetare. Totodată, costurile cu dobânzile au crescut cu 3,3 miliarde de lei, pe fondul datoriei publice acumulate.
Ministerul Finanțelor, condus de ministrul interimar Alexandru Nazare, prezintă tabloul diferit: deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, iar obiectivul pentru 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB, potrivit Agerpres.
Implicații pentru economia românească.
Dezbaterea privind execuția bugetară scoate la suprafață o tensiune fundamentală a consolidării fiscale: reducerea deficitului prin comprimarea investițiilor publice poate îmbunătăți cifrele pe termen scurt, dar riscă să afecteze capacitatea de creștere economică pe termen mediu.
Înghețarea pensiilor în contextul unei inflații ridicate se traduce practic într-o reducere a puterii de cumpărare a milioane de pensionari. Această dinamică alimentează un discurs politic tot mai critic față de măsurile de austeritate asumate de Guvern.
Dezbaterea privind echilibrul dintre consolidarea fiscală și protecția socială va rămâne centrală în agenda politică românească pe parcursul anului 2026.
