Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Adrian Năstase, fostul premier și ministru de Externe al României în perioada 1990–1992, a reacționat cu ironie după ce Oana Țoiu (USR), ministrul de Externe demis, a anunțat că Guvernul a desecretizat peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției. Fostul premier consideră că gestul este prezentat exagerat drept o mare victorie a transparenței, potrivit DCNews.
Desecretizarea care a iritat un actor al istoriei respective.
Guvernul a aprobat declasificarea unui volum impresionant de documente: aproximativ 100 de metri liniari de raft, cuprinzând dosare despre alegerile din mai 1990, mineriade, vizita Regelui Mihai în 1992, prăbușirea URSS și reunificarea Germaniei.
„Azi, în ședința de Guvern, au fost declasificate peste 5.000 de dosare din primii ani de după 1989. Cele mai multe dintre aceste documente nu mai erau secret de stat de peste un deceniu. Continuau, însă, să fie ținute departe de public ca secrete de serviciu. Nu e o stare normală pentru o democrație care a împlinit 35 de ani”, a declarat Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe.
Năstase: transparență selectivă și „curaj” față de ONG-uri.
Reacția fostului premier Adrian Năstase, publicată pe blogul personal, nu a fost una de susținere, ci de ironie clară față de modul în care a fost prezentată inițiativa, potrivit Gândul.
🗞️ Citește și Acestea
Năstase a întrebat retoric dacă același curaj al transparenței se aplică și alegerilor din 2024, nu doar celor din 1990. El a criticat, de asemenea, ceea ce a descris drept o transparență selectivă: statul ar fi dispus să dezvăluie orice document istoric, dar nu și sursele de finanțare ale unor ONG-uri.
„Cât curaj să arăți poporului adevărul despre alegerile din mai 1990, după ce le-ai spus adevărul despre alegerile din 2024 (sau nu încă?). Liber la transparență. Ce lovitură dă, încă o dată, USR-ul!”, a scris Adrian Năstase, fost Prim-ministru și fost ministru al Afacerilor Externe al României.
Un om al epocii care spune că a publicat deja aceste documente.
Elementul cel mai ironic al situației: Năstase susține că a desecretizat și publicat el însuși, încă din 2019, un volum cu 151 de telegrame diplomatice din perioada 1990–1992. La acestea se adaugă seria „România după Malta”, formată din zece volume dedicate diplomației românești din primii ani de tranziție.
Fostul ministru de Externe sugerează, cu sarcasm, că actuala conducere a MAE ar trebui să fi citit deja aceste volume. „Bănuiesc că noua conducere a ministerului a conspectat, cu multă seriozitate, acele pagini ale diplomației românești din perioada de tranziție!”, a scris Năstase, adăugând că în acea vreme actualii demnitari „probabil erau la grădiniță”.
Contextul politic al unei măsuri care a declanșat controverse.
Dincolo de ironia lui Năstase, decizia de desecretizare a arhivelor MAE are o relevanță istorică reală: dosarele includ titluri precum „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″ și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.
Inițiativa a fost explicată de ministrul Oana Țoiu ca o chestiune de drept al cetățenilor la propria lor istorie, nu ca un subiect politic. Năstase, în schimb, o interpretează ca pe un exercițiu de imagine.
Dezbaterea dintre cei care au trăit evenimentele și cei care le arhivează acum este departe de a se fi încheiat.
