Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Senatorul PNL Varujan Vosganian a criticat dur Guvernul Bolojan, susținând că salariile și pensiile românilor au pierdut aproape 10% din valoare, în condițiile în care veniturile nominale au rămas neschimbate față de anul trecut. Datele oficiale arată, potrivit Aktual24, că salariul mediu real a pierdut deja peste 6% din puterea de cumpărare din cauza inflației.
Vosganian a reacționat pe Facebook după ce Banca Națională a anunțat ratele de inflație pentru lunile recente, subliniind că, deși cifra oficială a scăzut față de vârful înregistrat în mai, nivelul rămas este în continuare unul ridicat.
Ce a scris Vosganian pe Facebook
Senatorul liberal a pornit de la anunțul BNR privind scăderea inflației, pe care l-a prezentat ironic drept o „veste bună” urmată imediat de una „rea”: procentul rămas, de peste 10%, echivalează practic cu o depreciere reală a veniturilor. „De vreme ce salariile și pensiile au rămas la nivelul nominal de anul trecut, ele sunt, de fapt, cu 10% mai mici”, a scris Vosganian, într-o postare pe Facebook.
Senatorul a mers mai departe cu ironia, comparând mecanismul inflaționist cu o taxă istorică aplicată veniturilor. Potrivit datelor citate chiar de Vosganian, inflația a fost de 10,85% în mai și a coborât la 10,42% în iunie, evoluție confirmată de rapoartele Băncii Naționale a României. Datele publicate ulterior de Institutul Național de Statistică arată o scădere suplimentară, până la 8,2% în iulie, pe fondul dispariției efectelor statistice ale șocurilor fiscale din anul precedent.
🗞️ Citește și Acestea
De ce contează diferența dintre venitul nominal și cel real
Chiar dacă suma primită în cont rămâne aceeași, o inflație de peste 8% înseamnă că banii cumpără, practic, mai puține bunuri și servicii decât în anul precedent. Este exact mecanismul pe care Vosganian îl critică: atâta vreme cât salariile și pensiile nu sunt majorate pentru a compensa creșterea prețurilor, valoarea lor reală scade automat, chiar dacă cifra din fluturașul de salariu rămâne neschimbată.
Guvernul Bolojan a susținut, în repetate rânduri, că o eventuală indexare integrală cu rata inflației ar pune presiune suplimentară pe deficitul bugetar și ar afecta îndeplinirea jaloanelor din PNRR, motiv pentru care a preferat o abordare graduală de corectare a inechităților salariale, mai degrabă decât o creștere generalizată a veniturilor bugetare.
Contextul economic mai larg arată că presiunea prețurilor nu a lovit uniform toate categoriile de cheltuieli. Potrivit acelorași date citate de Aktual24, chiriile au crescut anual cu peste 42%, iar serviciile de apă, canal și salubritate cu aproape 16%, cifre semnificativ peste rata medie a inflației, ceea ce amplifică efectul resimțit de gospodăriile cu venituri fixe, precum pensionarii la care se referă Vosganian.
Al doilea atac al lui Vosganian în câteva luni
Critica de acum nu este un episod izolat. În luna iunie, Vosganian anunțase deja că parlamentarii PNL proveniți din fostul partid ALDE vor boicota Congresul Extraordinar al PNL, acuzându-l pe Ilie Bolojan că nu respectă protocolul de fuziune dintre cele două formațiuni. Cu acea ocazie, senatorul l-a comparat direct pe liderul PNL cu Lenin, potrivit Digi24, acuzându-l că refuză o înțelegere semnată de fostul președinte al partidului, Nicolae Ciucă.
Vosganian a mai precizat, la momentul respectiv, că membrii proveniți din ALDE nu vor participa nici la viitoarele reuniuni ale partidului atâta vreme cât Bolojan rămâne la conducerea PNL, semn al unei tensiuni interne mai vechi în interiorul formațiunii liberale.
Cele două episoade, distanțate de aproximativ două luni, arată o linie de critică repetată a senatorului la adresa conducerii propriului partid: dacă în iunie disputa viza modul de organizare internă a PNL, acum ea se mută pe teren economic, direct pe pielea românilor afectați de inflație.
Diferența esențială dintre cele două episoade este publicul-țintă: comparația cu Lenin, din iunie, era un mesaj intern, adresat colegilor de partid, în timp ce ironia despre inflație și zecimea luată din venituri vorbește direct cetățenilor afectați de scăderea puterii de cumpărare — un semn că nemulțumirea senatorului nu mai rămâne izolată la disputele interne ale PNL.
