Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Publicarea motivării CCR pe legea integrității a redeschis disputa dintre partide în jurul principiului neretroactivității, potrivit HotNews. USR susține că raționamentul Curții este contradictoriu și pregătește un amendament, în timp ce PSD apără argumentele judecătorilor, iar termenul PNRR de 31 august presează Parlamentul.
Decizia nr. 883, publicată vineri, validează prevederea potrivit căreia aleșii cu o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, dinainte de intrarea în vigoare a legii, își pierd mandatul la 30 de zile de la publicare. Este vorba despre așa-numitul „amendament Fritz”, care îl vizează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz. În aceeași decizie, Curtea a declarat neconstituțională o prevedere separată, introdusă de AUR, care extindea obligația de declarare a averii la partenerii de viață ai demnitarilor — o distincție importantă, pentru că cele două amendamente au avut soarte diferite.
USR contestă argumentele CCR privind neretroactivitatea
Deputatul USR Alexandru Dimitriu, avocat de profesie, susține că motivarea își schimbă raționamentul pe parcurs: pornește de la principiul neretroactivității, dar ajunge să considere pierderea mandatului o simplă „chestiune de integritate”, nu o sancțiune. Potrivit Digi24, Dimitriu afirmă că argumentele Curții se contrazic pe parcursul textului.
Deputatul USR mai critică și trimiterea făcută în motivare la dispozițiile Codului civil, un act normativ inferior Constituției, pe care Curtea le-a folosit prin analogie pentru a-și susține raționamentul.
USR pregătește acum un nou amendament la legea integrității, menit să pună actul normativ în acord cu decizia CCR, text care ar putea intra în dezbaterea Parlamentului chiar în sesiunea extraordinară convocată pentru săptămâna viitoare.
Ministrul Justiției: distincția dintre situațiile juridice „consumate” și cele „în curs”
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, deputat PSD, respinge critica USR și explică raționamentul Curții prin distincția clasică din dreptul tranzitoriu între faptele definitiv încheiate și cele care continuă să producă efecte. Potrivit reprezentantului PSD, CCR a avut în vedere tocmai a doua categorie, motiv pentru care aplicarea legii noi nu ar echivala cu o retroactivitate interzisă de Constituție.
Poziția ministrului Justiției este împărtășită oficial de PSD, care consideră motivarea Curții „întemeiată juridic”, spre deosebire de USR, care o consideră contradictorie.
AUR ridică problema unei duble sancțiuni
Dincolo de disputa asupra neretroactivității, AUR contestă și un alt aspect al amendamentului validat de CCR. Europarlamentarul Gheorghe Piperea susține că pierderea mandatului s-ar adăuga unei sancțiuni deja aplicate pentru același conflict de interese. „Acest amendament înseamnă că se aplică o a doua sancțiune”, a explicat Piperea, care se referă la reducerea de 10% a salariului pe șase luni, prevăzută deja de legislația actuală pentru astfel de cazuri.
Formațiunea a transmis, separat, că integritatea „nu ar trebui să aibă culoare politică” și a cerut demisia lui Fritz, potrivit Agerpres, care confirmă și partea din decizie prin care CCR a respins prevederea AUR privind declarațiile partenerilor de viață.
De unde pornește disputa: cazul Dominic Fritz
Amendamentul validat de CCR a ajuns în atenția publică pentru că are un efect direct asupra primarului Timișoarei, Dominic Fritz, președintele USR. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, în luna iunie, că Fritz se află într-o situație definitivă de conflict de interese, constatare care intră acum sub incidența noii legi.
Fritz a comentat ironic decizia Curții, imediat după publicarea motivării. „Putem sta liniștiți: sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”, a scris primarul pe Facebook, potrivit Digi24, care confirmă și că deputatul Dimitriu susține că motivarea CCR se contrazice de mai multe ori pe parcursul textului.
Legea integrității nu produce însă, deocamdată, efectul pierderii mandatului, întrucât prevederea privind declarațiile partenerilor de viață a fost declarată neconstituțională, iar actul normativ trebuie să revină în Parlament pentru a fi pus integral în acord cu decizia CCR, înainte de promulgare.
Parlamentul revine în sesiune extraordinară. Miza PNRR: 770 de milioane de euro
Parlamentul este convocat săptămâna viitoare în sesiune extraordinară pentru a pune legea integrității în acord cu decizia Curții. Presiunea calendarului este uriașă: România mai are doar câteva zile până la termenul de 31 august, de care depinde deblocarea a 770 de milioane de euro din PNRR, legați de jalonul privind legea ANI.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a subliniat miza financiară a discuțiilor purtate în ultimele zile, precizând că toate au fost concentrate pe respectarea termenului PNRR. Președintele Nicușor Dan, care a atacat inițial legea la CCR, a declarat că își menține convingerea că argumentele din sesizarea sa erau solide, dar așteaptă motivarea completă înainte de a comenta pe fond.
Miza dublă a dosarului rămâne vizibilă: pe de o parte, un conflict juridic real între USR și PSD privind interpretarea neretroactivității, pe de altă parte, un termen strict de câteva zile în care legea trebuie rescrisă, votată și promulgată pentru ca cele 770 de milioane de euro din PNRR să nu fie pierdute.






















