Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a lansat vineri un atac dur la adresa instituțiilor europene, acuzând Uniunea Europeană că „pune capăt statului de drept” printr-o procedură de vot care ar încălca tratatele UE. Liderul de la Budapesta susține că Bruxelles-ul elimină ilegal regula unanimității în cazul activelor rusești înghețate, relatează Mediafax.
Declarațiile vin în contextul în care statele membre ale UE au fost chemate să voteze în scris asupra utilizării activelor rusești înghețate, o decizie care până acum necesita unanimitate și era reînnoită la fiecare șase luni.
„Bruxelles-ul trece Rubiconul.”
Orban a publicat pe platforma X că Uniunea Europeană face un pas fără precedent, pe care l-a comparat cu traversarea Rubiconului – metaforă pentru o decizie irevocabilă. „Astăzi, birocrații de la Bruxelles trec Rubiconul„, a scris premierul ungar.
Liderul de la Budapesta susține că prin această procedură de vot, instituțiile europene „abolesc cerința unanimității dintr-o singură lovitură de pix„, o acțiune pe care o consideră „în mod clar nelegală„.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit lui Orban, prin această decizie „statul de drept în Uniunea Europeană ajunge la final”, iar liderii europeni „se plasează deasupra regulilor„. Premierul ungar mai acuză Comisia Europeană că „violează sistematic dreptul european” pentru a continua „un război în Ucraina care nu este câștigabil„.
„Dictatura birocratică de la Bruxelles a preluat controlul„, a declarat Orban, precizând că totul se întâmplă „cu câteva zile înainte” de reuniunea Consiliului European. Ungaria, a conchis el, va protesta împotriva acestei decizii și „va face tot ce îi stă în putere pentru a restabili ordinea legală„.
Planurile UE pentru utilizarea activelor rusești.
Comisia Europeană a propus săptămâna trecută două soluții pentru sprijinirea nevoilor de finanțare ale Ucrainei în 2026 și 2027, potrivit G4Media.
Prima variantă prevede un împrumut de reparații finanțat din activele rusești înghețate în UE. Suma propusă inițial era de 140 de miliarde de euro, dar a fost redusă la 90 de miliarde de euro, bani pe care Ucraina ar urma să îi folosească inclusiv pentru achiziționarea de arme și muniții.
A doua propunere constă în emiterea de datorie comună garantată de bugetul Uniunii Europene – practic de statele membre în mod indirect – pentru a finanța în continuare ajutorul financiar destinat Kievului.
Pentru ca primul mecanism să funcționeze, activele ar trebui înghețate pe termen nelimitat. În prezent, sancțiunile privind înghețarea acestor fonduri trebuie reînnoite la fiecare șase luni prin unanimitatea celor 27 de state membre, procedură care îi oferă Ungariei posibilitatea de a bloca decizia.
Reacția Băncii Centrale a Rusiei.
Banca Centrală a Rusiei a declarat vineri că propunerile Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate sunt ilegale și a subliniat că își rezervă dreptul de a folosi toate mijloacele disponibile pentru a-și proteja interesele, relatează Reuters.
„Mecanismele de utilizare directă sau indirectă a activelor Băncii Rusiei, precum și orice alte forme de utilizare neautorizată a activelor Băncii Rusiei, sunt ilegale și contrare dreptului internațional, inclusiv prin încălcarea principiilor imunității suverane a activelor„, a declarat instituția.
Oficialii ruși au declarat în repetate rânduri că o astfel de acțiune va fi întâmpinată cu „cea mai dură reacție”. Banca Centrală a Rusiei a anunțat că implementarea unor astfel de planuri va fi contestată în „instanțele naționale, la autoritățile judiciare ale statelor străine și la organizațiile internaționale, tribunalele arbitrale și alte instanțe judiciare internaționale”.
Moscova susține că va urmări executarea deciziilor judiciare pe teritoriile statelor membre ale ONU, transformând disputa într-un conflict juridic de lungă durată.
Context și tensiuni în interiorul UE.
Statele membre ale Uniunii Europene încearcă să urgenteze adoptarea unei măsuri care ar îngheța pe termen nedeterminat activele rusești în valoare de până la 210 miliarde de euro, potrivit Financial Times. Aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești sunt deținute în prezent în Europa, cea mai mare parte fiind depozitate în Belgia.
Demersul urmărește evitarea unui posibil veto din partea Ungariei sau a Belgiei. Bruxelles-ul dorește să-și consolideze astfel poziția în negocierile de pace coordonate de Statele Unite privind războiul din Ucraina, notează Digi24.
Ungaria, considerată cel mai apropiat aliat al Rusiei în UE, se opune oricărei forme suplimentare de sprijin pentru Kiev și amenință în mod regulat cu blocarea prelungirii sancțiunilor împotriva Moscovei. Oficialii europeni se tem că Orban și-ar putea folosi veto-ul în cazul în care administrația președintelui american Donald Trump ar decide unilateral relaxarea propriilor sancțiuni împotriva Rusiei.
Pentru a preveni riscul ca un eventual veto să ducă la anularea sancțiunilor, Comisia a sugerat utilizarea unor prevederi speciale din tratatele UE, prevăzute pentru situații de criză economică – articolul 122 – care permit adoptarea măsurii prin majoritate calificată, evitând astfel blocajul.
Adoptarea acestei scheme ar marca o schimbare semnificativă de poziție față de Washington. Un plan inițial de pace, elaborat parțial de oficiali americani, prevedea direcționarea unei părți importante a activelor rusești înghețate către două fonduri de investiții gestionate de SUA.
Controversa privind activele rusești înghețate subliniază tensiunile crescânde din interiorul Uniunii Europene privind sprijinul pentru Ucraina și relațiile cu Moscova. Disputa ilustrează dificultățile blocului comunitar de a menține unitatea în materie de politică externă, în special când vine vorba de decizii care necesită unanimitate.
