România ocupă prima poziție europeană la prețul energiei electrice raportat la puterea de cumpărare, confirmă datele oficiale internaționale. Ministrul Energiei prezintă cifrele alarmante care arată realitatea financiară dramatică pentru familiile românești.
Analizele comparative recente dezvăluie o situație îngrijorătoare pentru consumatorii români: țara noastră înregistrează cel mai ridicat preț al energiei electrice din Uniunea Europeană când acesta este corelat cu veniturile reale ale populației. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat această situație prin intermediul unei postări pe Facebook, în care a prezentat datele oficiale care demonstrează că „România are unul dintre cele mai ridicate prețuri la energie din Europa și cel mai mare preț raportat la puterea de cumpărare„.
Datele care confirmă poziția României în topul negativ european
Primul indicator alarmant provine din Household Energy Price Index (HEPI) pentru septembrie 2025. Acest studiu independent, realizat de Energie-Control Austria, MEKH (Autoritatea ungară de reglementare) și VaasaETT în colaborare cu 33 de autorități europene, poziționează Bucureștiul pe locul 11 dintre capitalele analizate la prețul nominal de 27,5 eurocenți per kWh, depășind media UE de 25,4 eurocenți per kWh.
Transformarea dramatică a clasamentului intervine când prețurile sunt ajustate la puterea reală de cumpărare a populației. România înregistrează cel mai ridicat preț real pentru energie din întreaga Uniune Europeană când acest indicator este raportat la veniturile disponibile.
🗞️ Citește și Acestea
Presiunea pe piața angro amplifică problemele consumatorilor
A doua sursă de îngrijorare o constituie raportul oficial al Comisiei Europene prin Market Observatory for Energy pentru primul trimestru 2025. Datele arată că România a avut un preț mediu angro de 148,3 euro per MWh, substanțial peste media europeană de 100 euro per MWh și mai ridicat decât prețurile din Polonia (116 euro per MWh) sau Cehia (120 euro per MWh).
Această situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât România s-a clasat în 2024 printre cele mai costisitoare piețe energetice din Uniunea Europeană, ocupând poziția a treia în clasamentul piețelor spot, cu un preț mediu de 103,5 euro per MWh, depășită doar de Irlanda și Italia.
Contextul social: veniturile reduse amplifică impactul facturilor
Realitatea economică românească explică de ce prețurile energiei devin o povară disproporționată pentru familii. România se situează pe penultimul loc în UE la câștigurile nete anuale medii cu 11.105 euro, fiind depășită doar de Bulgaria, dar când se aplică ajustarea pentru puterea de cumpărare, poziția țării se îmbunătățește semnificativ.
La nivelul salariilor minime, România a reușit să urce de pe locul 17 pe locul 9 în Europa când se aplică standardul puterii de cumpărare, depășind țări precum Ungaria, Grecia și Cehia.
Implicații și perspective pentru viitor
Situația actuală reflectă o problemă structurală complexă care necesită intervenții rapide din partea autorităților. Diferența majoră între prețurile nominale și impactul real asupra puterii de cumpărare demonstrează vulnerabilitatea economică a populației românești față de fluctuațiile din sectorul energetic.
Guvernul anunță măsuri pentru reducerea presiunii asupra consumatorilor, însă implementarea acestora va trebui să țină cont de realitățile pieței angro și de necesitatea menținerii stabilității sistemului energetic național. Ministrul Energiei a subliniat în declarația sa că „lucrăm deja la măsuri care să reducă presiunea asupra gospodăriilor și să asigure o piață de energie corectă, stabilă și competitivă„.
Paradox – țară producătoare de energie cu facturi care consumă o parte substanțială din veniturile familiilor – ilustrează complexitatea tranziției energetice în contextul unei economii în dezvoltare cu disparități salariale mari față de media europeană.
