Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul avansează în paralel două proiecte industriale considerate strategice pentru România: retehnologizarea Uzinei Mecanice Sadu, inclusă anterior în programul european SAFE, potrivit Ziarul Profit, și redeschiderea exploatării de grafit de la Baia de Fier, județul Gorj.
O linie nouă de producție la Sadu, cu fonduri deja alocate
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și ministrul Economiei, Irineu Darău, au fost prezenți în Gorj, unde au anunțat noi pași concreți pentru cele două obiective industriale, potrivit Stiripesurse.
„S-a scos la lumină toată amorțeala asta. Pentru Uzina Mecanică Sadu s-au alocat, la finalul anului trecut, de la Ministerul Economiei, 80 de milioane de lei„, a declarat Miruță, precizând că Ministerul Apărării are deja contracte în valoare de 10,7 milioane de lei pentru fabrică și a solicitat oficial un contract suplimentar de 27 de milioane de lei, pentru producția de muniție.
Uzina din Gorj, fondată în 1939 și cunoscută pentru producția de muniție de infanterie, fusese inclusă anterior în programul european SAFE, care presupune retehnologizare completă și crearea de locuri de muncă noi, în cadrul unui proiect cu producție 100% realizată în România.
🗞️ Citește și Acestea
Mina de grafit de la Baia de Fier, aproape de redeschidere
Exploatarea de grafit de la Baia de Fier figura, până de curând, pe lista fostelor exploatări închise oficial printr-o hotărâre de Guvern. România deține la Baia de Fier cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, o resursă declarată materie primă critică de către Comisia Europeană, potrivit Antena3.
„Această exploatare a ieșit din lista Ministerului Economiei și vă putem anunța oficial, sub semnătura domnului ministru al Economiei, că hotărârea de Guvern a fost semnată. Am semnat-o și eu, în calitate de vicepremier, pentru ca facilitatea de exploatare de la Baia de Fier să fie redeschisă oficial”, a explicat Miruță.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a precizat stadiul avizărilor rămase: „Am obținut, de curând, și avizul de la Ministerul Mediului, suntem pe etapele finale de avizare la Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, pentru ca acest proiect de HG să fie adoptat”. Oficialul a estimat că actul ar putea fi adoptat în ședința de Guvern din perioada imediat următoare.
Etapele următoare: licitație internațională și studii de fezabilitate
Odată adoptată hotărârea de Guvern, va urma o licitație internațională pentru documentațiile tehnice necesare, respectiv studiile de prefezabilitate și fezabilitate. „Sperăm ca în 2028 să poată începe primele activități de exploatare”, a declarat Darău, adăugând că studiul de prefezabilitate ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026, iar cele de fezabilitate și oportunitate, pe parcursul anului 2027.
De ce este grafitul o resursă strategică
Grafitul este folosit în principal la anodul bateriilor litiu-ion, componentă esențială pentru mașinile electrice, telefoane, laptopuri și sistemele de stocare a energiei. Uniunea Europeană consideră grafitul pentru baterii o materie primă strategică, iar Comisia Europeană estimează un necesar la nivelul blocului comunitar de aproximativ 480.000 de tone în 2030, în condițiile unei dependențe ridicate de importuri.
Pe lângă bateriile electrice, grafitul este utilizat în industria siderurgică, la fabricarea materialelor refractare, în componente auto, lubrifianți și în electrotehnică. Miza pentru România nu se limitează la vânzarea materiei prime, ci vizează construirea unui lanț de producție intern, de la extracție la procesare și utilizare industrială.
Cele două proiecte, de la fabrica de armament din Gorj la mina de grafit, sunt prezentate de oficialii Guvernului drept exemple de reactivare a unor capacități industriale considerate anterior pierdute, într-un context în care România caută să își consolideze atât industria de apărare, cât și accesul la resurse critice pentru tranziția energetică.
