Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Procurorul Radu George Bucurică, cercetat după incidentul cu pistolul din Ribița, formulase cu mai puțin de trei săptămâni înainte o plângere penală cu acuzații ieșite din comun, referitoare la un presupus complot care viza inclusiv asasinarea sa, potrivit Adevărul.
Documentul, semnat electronic de magistratul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin la 22 iulie 2026, descrie un scenariu cu gaze introduse în apartament, o sinucidere înscenată și „grupuri de asalt” comparate cu trupele ruse OMON.
Un grup infracțional care ar fi vrut să „subjuge” instituțiile statului
Bucurică reclamă existența unui presupus grup infracțional transnațional, format inclusiv din „politicieni de rang înalt, procurori cu funcții de conducere”, polițiști și jandarmi. Prejudiciul pe care spune că i s-ar fi provocat ar fi de aproximativ 30 de milioane de euro.
Miza concretă ar fi mai multe terenuri din comuna Periș, ale căror documente ar fi fost înlocuite cu unele false pentru a le muta într-o zonă mai puțin valoroasă. Procurorul estimează că proprietățile ar putea ajunge la 30 de milioane de euro după dezvoltarea zonei din apropierea Paradisului Verde Corbeanca.
🗞️ Citește și Acestea
Magistratul mai afirmă că ar fi inițiat el însuși o „operațiune” de aproximativ 100.000 de euro, desfășurată „în cadrul legal european și internațional”, fără să detalieze în cele opt pagini ale plângerii ce presupune concret aceasta.
Scenariul cu gaze și sinuciderea care urma să fie înscenată
Partea cea mai spectaculoasă a documentului privește noaptea de 21 spre 22 iulie. Procurorul afirmă că persoane necunoscute ar fi introdus gaze în apartamentul său pentru a-l face să-și piardă cunoștința, urmând ca atacatorii să îi înscenat sinuciderea prin aruncare de la înălțime.
„Am certitudinea că în locuință este montată tehnică de supraveghere audio-video”, susține magistratul în plângere, potrivit Gândul.
Procurorul povestește că avea pregătite „arme și muniție de calibru greu” pentru un eventual atac de tip OMON și că s-ar fi baricadat pe balconul locuinței, având asupra sa o armă de vânătoare și pistolul Walther calibrul 9×19, același tip de armă aflată asupra sa în incidentul de la Ribița.
Anularea permisului de armă, cu cinci zile înainte
Plângerea este datată 22 iulie 2026. Cinci zile mai târziu, pe 27 iulie, Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase al IPJ Caraș-Severin a dispus anularea permisului de port-armă al procurorului, potrivit Jurnalul. Procurorii precizează că Bucurică a luat cunoștință de această măsură abia pe 6 august.
Trei zile mai târziu, în noaptea de 8 spre 9 august, Bucurică ar fi intrat pe terasa unui local din Ribița, județul Hunedoara, unde se aflau aproximativ 100 de persoane, având asupra sa pistolul Walther, un cuțit și un spray iritant-lacrimogen.
Ce s-a întâmplat după incidentul din Ribița
Anchetatorii susțin că procurorul a refuzat să se legitimeze, a fugit de polițiști, a folosit spray-ul împotriva lor și, în momentul imobilizării, ar fi tras cu pistolul. Bucurică neagă că ar fi tras.
Explicația oferită presei pentru faptul că avea arma asupra sa a fost compatibilă cu scenariul din plângerea de la 22 iulie: procurorul a declarat că se teme de persoane care încearcă „să îl asasineze de mai mulți ani”, pe care le-a numit „mafia din Banat”.
Curtea de Apel Alba Iulia a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus punerea sa în libertate. Parchetul a contestat decizia, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit Alba24.
Bucurică este cercetat pentru infracțiuni privind regimul armelor și munițiilor, uz de armă fără drept, tulburarea ordinii și liniștii publice, portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase și ultraj. Respingerea arestării preventive nu reprezintă o soluție asupra vinovăției sau nevinovăției sale, cercetările penale continuând separat.
Un istoric de controverse disciplinare
Numele lui Bucurică nu este nou pentru sistemul judiciar. În ianuarie 2018, în urma unor acuzații publice privind comportamentul său față de o persoană vătămată într-un dosar pe care îl instrumenta, procurorul general a dispus încetarea delegării sale din funcția de prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Oravița și sesizarea Inspecției Judiciare.
Procedura disciplinară s-a încheiat ulterior cu o sancțiune: CSM a decis inițial retrogradarea, iar Înalta Curte a schimbat, în 2021, sancțiunea în suspendarea din funcție pentru două luni. Plângerea depusă în iulie 2026 nu precizează explicit dacă la aceste episoade se referă magistratul atunci când vorbește despre presupusele „înscenări” din trecut.
Documentul mai conține și o listă de indicii pe care procurorul le consideră dovezi ale unei acțiuni împotriva sa: dispariția unor instrucțiuni pentru alarmă, a unei fișe cu parola de Wi-Fi, a unor fișiere de pe laptop, dar și platbande metalice găsite, spune el, montate la bocanci. Niciuna dintre aceste afirmații nu este însoțită, în plângere, de expertize sau probe tehnice.
Cazul readuce în discuție modul în care instituțiile statului gestionează semnalele privind starea unui magistrat aflat în exercițiul funcției, mai ales atunci când acesta deține și folosește arme letale.
