România se confruntă cu trei scenarii succesive în criza energetică, pe măsură ce presiunea asupra sistemului electroenergetic național crește, potrivit unei analize Digi24. În prezent, țara se află în prima etapă, bazată pe importuri, dar autoritățile au pregătit deja măsuri mai dure pentru situația în care acestea nu vor mai fi suficiente.
România poate importa până la 4.000 MW
În acest moment, sistemul energetic național se bazează pe importuri de energie de până la 4.000 de megawați, inclusiv cu sprijinul Comisiei Europene. Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că România are interconexiuni care permit importul acestei cantități din Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina.
„Avem interconexiuni care ne permit să importăm până la 4.000 MW din Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina”, a declarat Bolojan, potrivit Digi24.
Soluția permite acoperirea necesarului de energie, dar vine cu prețuri mai ridicate, mai ales în intervalele de vârf. La prânz, când producția internă acoperă consumul, un megawatt-oră costă aproximativ 65-80 de euro. Seara, când cererea crește și producția internă scade, prețul poate urca la 234-245 de euro/MWh, de până la patru ori mai mult.
Marii consumatori ar putea avea energia limitată
Dacă necesarul depășește capacitatea de import de 4.000 MW, România ar intra în al doilea scenariu, care presupune limitarea cantității de electricitate furnizate marilor consumatori industriali. Guvernul a adoptat deja, printr-o hotărâre valabilă până la 31 august, cadrul legal pentru această măsură.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit hotărârii, prin dispeceratul Transelectrica, marii consumatori și furnizorii vor fi anunțați cu cel puțin 24 de ore înainte cu privire la cantitatea de energie ce va putea fi livrată în rețea. Consumatorii casnici, spitalele și infrastructurile critice sunt exceptați de la mecanism.
„Consumul a scăzut cu până la 300 MW în orele de seară”, a precizat Bolojan, referindu-se la efectul reducerii voluntare a consumului aplicate deja de populație și companii în intervalul orar 19:00-23:00.
Scenariul extrem: deconectarea marilor consumatori
Există și o a treia variantă, cea mai severă dintre toate. Dacă importurile și limitarea consumului nu vor fi suficiente pentru menținerea în siguranță a sistemului energetic, marii consumatori ar putea ajunge să fie deconectați temporar de la rețea.
Potrivit hotărârii de guvern adoptate la începutul lunii august, Transelectrica va putea aplica, în ordine, mai multe măsuri de siguranță: de la utilizarea rezervelor tehnologice și a grupurilor aflate în rezervă tehnică, la reducerea exporturilor de energie și, doar în ultimă instanță, la limitarea sau deconectarea consumatorilor industriali mari. Scenariul deconectărilor este, în acest moment, considerat puțin probabil de către oficiali.
Comisia Europeană: echilibrul sistemului rămâne fragil
Comisia Europeană a transmis, marți, că sistemul energetic european rămâne stabil în pofida valurilor de căldură și a secetei din mai multe state membre, inclusiv România, dar a avertizat că echilibrul dintre producție și consum va continua să fie fragil în perioada următoare.
Contextul este agravat de oprirea programată a Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, așteptată pe 13 august, pe fondul scăderii nivelului Dunării. Pentru compensarea producției pierdute, Ministerul Energiei a scos deja din rezervă grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia.
Primele efecte economice ale crizei s-au văzut deja la nivelul industriei: Dacia și Ford au oprit temporar producția în fabricile din România, în perioada 4-19 august, ca parte a măsurilor voluntare de reducere a consumului convenite cu Guvernul.
Autoritățile continuă să monitorizeze permanent evoluția sistemului energetic, iar decizia de a trece la următoarea etapă va depinde direct de evoluția vremii și a producției interne din zilele următoare.
