O cercetare dezvăluie realitatea din spatele campaniilor electorale de pe Facebook. USR și AUR conduc clasamentul manipulării algoritmilor pe această rețea de socializare în timpul alegerilor europarlamentare din România din 2024, fiind urmate de PNL și PSD.
Studiul, realizat de Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea din București, aruncă o lumină crudă asupra modului în care partidele politice românești folosesc conturile false pentru a-și amplifica mesajele în mediul online.
Datele care spun totul
Cercetarea a fost publicată în prestigioasa revistă științifică „Media and Communication”, o publicație de top la nivel internațional, clasificată în primul quartil mondial și cu un factor de impact de 2,6 în 2024.
Pagina oficială de Facebook a USR a înregistrat postări în perioada campaniei electorale unde peste o treime (33,9%) dintre distribuiri au provenit de la super-distribuitori – conturi care au distribuit aceeași postare de zece sau mai multe ori. Mai șocant, la unele postări, aproape jumătate (45%) dintre distribuiri au fost realizate de hiper-distribuitori.
În cazul AUR, 16,3% dintre distribuiri au provenit de la super-distribuitori, iar 28,1% de la hiper-distribuitori. PNL a înregistrat 10,3% distribuiri de la super-distribuitori și 26,2% de la hiper-distribuitori, în timp ce PSD a avut 12% și respectiv 17,1%.
🗞️ Citește și Acestea
Comportament inautentic la nivel extrem
Cercetarea dezvăluie practici îngrijorătoare: unele conturi au publicat până la 187 de postări într-o singură zi, iar altele au ajuns la 75 de postări succesive în doar 10 minute – o medie de o postare la fiecare opt secunde.
Peste 40% dintre hiper-distribuitori au publicat exclusiv conținut politic, civic sau de actualitate, însă 96% din aceste conturi nu și-au menționat afilierea politică, încălcând astfel recomandările Meta.
Un aspect deosebit de suspect: PSD și-a șters toate postările din perioada campaniei electorale de pe pagina oficială de Facebook.
Ce spun experții internaționali
Acest comportament este definit de Facebook/Meta ca fiind realizat de „falși amplificatori” cu rolul de „a manipula opinia publică” și „a manipula dezbaterea politică”. Standardele Comunității Meta interzic utilizarea de conturi false și consideră creșterea artificială a popularității ca fiind o formă de „înșelăciune”.
Cercetătorii de la University of Oxford, Samantha Bradshaw și Philip N. Howard, consideră aceste conturi ca făcând parte din „trupe cibernetice” – echipe ale partidelor politice dedicate manipulării opiniei publice pe rețelele de socializare.
Specialiștii de la Technische Universität München explică că acest tip de conturi se poate erija în lideri de opinie, având capacitatea de a crea o imagine alternativă a opiniei publice prin influențarea puternică a algoritmilor Facebook.
Avertismentul cercetătorilor
Dr. Bogdan Oprea, coordonatorul echipei de cercetare, a făcut o declarație dură: „Dacă tot vorbim despre propaganda rusă de pe rețelele de socializare și despre cât de dăunătoare este ea pentru România, haideți să ne uităm și în ograda marilor partide politice românești, care se proclamă democratice”.
El avertizează că multe practici de manipulare sunt folosite „fără niciun pic de responsabilitate” și că discuția despre dreptul la liberă exprimare devine adesea „doar un paravan pentru manipulările pe care le practică sau le tolerează” partidele în vederea promovării propriilor candidați.
Impactul asupra democrației
Cercetarea ridică întrebări serioase despre integritatea procesului electoral din România. Când partidele care se declară democratice folosesc aceleași metode de manipulare despre care se plâng când sunt folosite de adversari, credibilitatea întregului sistem politic este pusă sub semnul întrebării.
Toxicitatea rețelelor de socializare folosite iresponsabil nu mai este un secret pentru nimeni, iar datele acestei cercetări confirmă că problema depășește granițele partidelor și ideologiilor politice.
Studiul a fost realizat de o echipă formată din dr. Bogdan Oprea, Paula Pașnicu, Alexandru-Ninel Niculae, Constantin-Cozmin Bonciu și Dragoș Tudorașcu-Dobre, fiind disponibil în acces liber pentru consultare.
Această cercetare pune încă o dată în evidență necesitatea unei reglementări mai stricte a activității politice pe rețelele de socializare și a unei mai mari transparențe din partea partidelor în ceea ce privește strategiile lor de comunicare digitală.
