Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Senatul României a respins marți, 3 iunie 2026, în ședință plenară, propunerea legislativă inițiată de AUR privind revenirea la alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin, conform Agerpres. Proiectul a obținut 48 de voturi pentru și 56 împotrivă, urmând să fie dezbătut de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz.
Cum ar fi funcționat votul în două tururi
Proiectul prevede ca un primar să fie declarat ales doar dacă obține majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate în primul tur. În cazul în care niciun candidat nu atingea acest prag, urma să fie organizat un al doilea tur la două săptămâni de la primul, în care să intre primii doi candidați clasificați.
Propunerea reglementa și situația de balotaj: dacă mai mulți candidați obțineau același număr de voturi la egalitate pentru locul al doilea, toți ar fi participat la turul doi. Câștigătorul celui de-al doilea tur era candidatul cu cel mai mare număr de voturi, indiferent de procent.
O procedură similară era prevăzută și pentru alegerea președinților de Consilii Județene.
🗞️ Citește și Acestea
Argumentele taberelor
Inițiatorii — senatorii AUR, susținuți de USR și PACE – Întâi România — au invocat necesitatea unui sistem care să răspundă „dublei exigențe privind reprezentativitatea și legitimitatea”. Argumentul central este că un candidat ales cu 30–35% din voturi nu are o legitimitate democratică suficientă pentru a conduce o comunitate.
PSD, PNL și UDMR s-au opus proiectului. Senatorul PSD Robert Cazanciuc a argumentat că, într-un sistem cu un singur tur, electoratul „alege gospodarul”, în timp ce în turul doi „intervine politicul” — adică negocierile și alianțele între partide pentru redistribuirea voturilor.
Critica PSD vizează tocmai faptul că, în sistemele cu două tururi, candidații independenți sau cei din partide mai mici sunt dezavantajați în faza de negocieri politice pentru turul doi.
Context: un sistem cu o lungă istorie controversată
România a folosit timp de decenii sistemul cu două tururi pentru alegerea primarilor, renunțând la el în favoarea turului unic în urmă cu câțiva ani, tot sub presiunea politică a partidelor mari care considerau că le oferă avantaje electorale clare.
Sistemul actual cu un singur tur favorizează candidații care domină fragmentele majoritare ale votului din localitățile cu multiple opțiuni electorale, permițând uneori victorii cu o treime din voturi exprimate.
Dezbaterea nu este nouă, iar ea continuă să divizeze scena politică pe linii care nu urmează fidel frontiera coalițiilor de guvernare: unii liberali și social-democrați preferă turul unic, în timp ce forțele de opoziție și o parte a societății civile susțin că legitimitatea democratică impune un prag majoritar.
Ce urmează
Propunerea va fi dezbătută de Camera Deputaților, care este forul decizional în materie electorală locală. Chiar dacă Senatul a respins-o, Camera poate modifica textul sau îl poate adopta într-o formă diferită.
Votul din Camera Deputaților va fi revelatorul real al apetitului coaliției de guvernare pentru o reformă electorală cu implicații directe la scrutinul local următor.
