Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Uniunea Europeană își intensifică investițiile în infrastructura submarină, o zonă greu vizibilă dar esențială pentru economie și securitate, pe fondul amenințărilor tot mai frecvente la adresa cablurilor de date și a conductelor energetice, potrivit economedia.ro. Miza depășește domeniul militar și atinge direct funcționarea economiei europene.
Peste 95% din traficul digital mondial trece prin cabluri submarine
Rețeaua globală de cabluri de fibră optică depășește 1,4 milioane de kilometri și transportă peste 95% din traficul digital internațional. Prin această infrastructură circulă zilnic tranzacții financiare estimate la 9,2 trilioane de euro, potrivit unei analize Business24.ro.
Orice avarie majoră la nivelul acestor cabluri poate afecta simultan piețele financiare, comunicațiile și activitatea companiilor din întreaga Uniune. Riscul nu este teoretic: în ultimii ani, mai multe incidente petrecute în apropierea cablurilor din Marea Baltică au alimentat suspiciuni de sabotaj, ceea ce a determinat Bruxelles-ul să trateze subiectul ca prioritate strategică.
O vulnerabilitate cu impact direct asupra comerțului european
Transportul maritim asigură 75,6% din importurile Uniunii Europene și 73% din exporturi, mărfuri a căror valoare anuală se ridică la circa 1.126 miliarde de euro. O perturbare gravă a rutelor sau a infrastructurii submarine ar putea genera blocaje în lanțurile de aprovizionare și presiuni inflaționiste suplimentare.
🗞️ Citește și Acestea
Pentru a răspunde acestor riscuri, UE a alocat 347 de milioane de euro pentru proiecte strategice legate de cablurile submarine, sumă ce include 60 de milioane de euro pentru module de reparare rapidă și 20 de milioane de euro pentru sisteme de senzori de tip SMART, capabile să monitorizeze mediul marin în timp real, conform unei relatări IasiTV Life.
Cifrele cheie ale industriei europene de apărare maritimă
- 117,8 miliarde de euro: valoarea cumulată a producției europene de vehicule și echipamente pentru apărare maritimă, în perioada 2016-2025
- 23,6%: creșterea sectorului în 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina
- 132%: avansul producției europene de vehicule submarine fără echipaj, între 2016 și 2025, până la 847 de milioane de euro anual
- 92 de milioane de euro: fondurile alocate proiectului OceanEye, dedicat supravegherii maritime prin inteligență artificială și senzori autonomi
Patru state domină producția europeană de apărare maritimă
Industria este puternic concentrată în jurul a patru țări: Franța, Germania, Italia și Spania generează împreună 87% din producția europeană de apărare maritimă. Franța conduce detașat, cu o cotă de 37%, urmată de Germania și Italia, fiecare cu câte 19%, și de Spania, cu 8%.
Pentru companiile din sectorul tehnologic, extinderea investițiilor deschide oportunități în domenii precum senzorii, robotica, securitatea cibernetică și sistemele de detecție submarină, arată aceeași sursă citată mai sus.
Ce înseamnă strategia UE pentru România și Marea Neagră
România, stat cu ieșire directă la Marea Neagră, se află într-o regiune devenită esențială pentru securitatea flancului estic al Uniunii. Strategia europeană urmărește trecerea de la soluții naționale fragmentate la capabilități interoperabile, valabile atât pentru supravegherea infrastructurii submarine, cât și pentru protejarea rutelor maritime comune.
Un exemplu concret al acestei direcții este proiectul Cablului Submarin Georgia-România (Black Sea Submarine Cable), aflat în etapa pregătirii studiului marin, care ar urma să lege electric cele două state printr-un cablu de înaltă tensiune montat la peste 2.500 de metri adâncime în Marea Neagră.
Diferența dintre miliardele anunțate la Bruxelles și capacitatea reală de supraveghere a Mării Negre rămâne, deocamdată, punctul cel mai greu de măsurat din această strategie, tocmai pentru că vulnerabilitatea unei conducte sau a unui cablu se vede abia atunci când se rupe.
