Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia Europeană va introduce obligații concrete privind utilizarea oțelului verde în achizițiile publice ale statelor membre, inclusiv ale României, în cadrul Legii privind accelerarea industrială, care urmează să fie adoptată săptămâna viitoare, potrivit unui proiect de document consultat de Bloomberg.
Ce prevede noua lege „Fabricat în Europa”.
Conform documentului, oțelul va fi clasificat în funcție de emisiile generate în procesul de fabricație, cu praguri exacte ce urmează să fie stabilite ulterior. Guvernele statelor membre vor fi obligate să se asigure că 25% din oțelul utilizat în cadrul programelor de achiziții publice și subvenții este cu emisii reduse de carbon.
Legea propune utilizarea deșeurilor din oțel, a cuptoarelor cu arc electric și a hidrogenului verde drept tehnologii cheie de decarbonizare. Reguli similare vor fi aplicate și pentru aluminiu și ciment, două sectoare industriale majore pentru economia românească.
Contextul: Europa contra dezindustrializării.
Inițiativa vine în contextul în care UE încearcă să stopeze un declin industrial accelerat, pus pe seama costurilor ridicate cu energia, a reglementărilor excesive și a importurilor ieftine din Asia. Legea — denumită și „Fabricat în Europa” — are ca obiectiv asigurarea că industria prelucrătoare va reprezenta 20% din creșterea economică europeană până în 2035, potrivit Agerpres.
🗞️ Citește și Acestea
„Printre industriile mari consumatoare de energie, oțelul și cimentul sunt sectoare prioritare, deoarece sunt cei mai mari emitenți și reprezintă împreună peste 6% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră ale UE”, se arată în proiectul de document.
Ce presupune pentru România criteriul „fabricat în Europa”.
Criteriile de conformitate vor include producția în cele 27 de state membre ale UE, dar și produsele provenind de la „parteneri de încredere” — țări cu acorduri de liber schimb cu blocul comunitar, considerate aliniate obiectivelor de securitate și reziliență europene.
Pentru a evita riscul dezindustrializării, documentul precizează că „măsurile privind emisiile reduse de carbon axate pe cerere ar trebui combinate cu cerințele de origine ale UE”, o abordare care ar proteja producătorii europeni în fața concurenței externe.
România, cu sectoare semnificative în metalurgie și materiale de construcții, va trebui să accelereze tranziția spre procese de producție cu emisii reduse pentru a rămâne eligibilă în licitațiile publice europene. Adoptarea legii săptămâna viitoare va deschide o perioadă de adaptare pentru industria națională.
