Fostul președinte Traian Băsescu a declarat că România a ajuns la zero creștere economică după ce a primit 30 de miliarde de euro prin PNRR, în cadrul unei intervenții la emisiunea „News Pass”, potrivit Aktual24. Declarațiile au fost făcute la B1 TV, în emisiunea moderată de Laura Chiriac.
Băsescu: „Am avut o finanțare de 30 de miliarde de euro”
Întrebat cum apreciază comportamentul parlamentarilor pe parcursul dezbaterilor privind reformele din PNRR, Băsescu a răspuns că aleșii nu au înțeles conținutul real al proiectelor pe care le-au votat. El a descris parlamentarii drept simpli executanți ai indicațiilor venite de la Guvern, argumentând că lipsa amendamentelor și a contribuțiilor proprii arată cât de puțin a fost implicat Legislativul în elaborarea reformelor.
Fostul șef al statului a legat apoi această critică de rezultatele economice ale țării la finalul perioadei de implementare a programului european. România a primit o finanțare de 30 de miliarde de euro menită să relanseze economia, însă la terminarea celor cinci ani, în august 2026, din relansarea economică promisă a rămas zero, potrivit lui Băsescu. El a caracterizat situația drept dovada unei neputințe și a unei incapacități instituționale de a transforma o oportunitate financiară majoră într-un motor real de creștere.
Politicienii aleși de români și legea salarizării
Întrebat dacă românii vor ajunge să sancționeze acest comportament al clasei politice, Băsescu a răspuns tranșant: „Politicienii ăștia n-au picat din lună”, subliniind că au fost aleși chiar de cetățenii care, ulterior, îi critică. El a adăugat că votanții care se ghidează după indicațiile liderilor de județ, fără o evaluare proprie a candidaților, contribuie direct la situația actuală.
Fostul președinte a extins critica și la Legea salarizării, pe care a descris-o drept o oglindă a solidarității nedorite dintre politicieni și o parte din angajații bugetari, atunci când este vorba despre păstrarea sporurilor. Potrivit lui Băsescu, sistemul actual de sporuri, de la cel de calculator la cel de antenă, nu are un corespondent echivalent în sectorul privat, unde un angajat expus la riscuri similare nu beneficiază de aceleași compensații.
🗞️ Citește și Acestea
Declarațiile lui Băsescu despre PNRR nu sunt izolate. Fostul președinte a mai comentat, în ultimele săptămâni, mai multe episoade legate de fondurile europene, de la criza energetică până la reforma Agenției Naționale de Integritate, revenind constant la ideea că statul român a avut resurse financiare considerabile, dar a lipsit capacitatea administrativă de a le folosi eficient. În opinia sa, problema nu este lipsa banilor, ci modul în care instituțiile publice gestionează proiectele finanțate european, de la licitații amânate până la reforme adoptate fără o evaluare reală a efectelor.
Ce propune Băsescu pentru Legea salarizării și legea sporurilor
Fostul șef de stat a susținut că rezolvarea corectă a sistemului de salarizare bugetară necesită două acte normative separate, nu unul singur: o lege a salarizării propriu-zise și o lege distinctă a sporurilor. În opinia sa, actuala confuzie dintre cele două componente ale venitului bugetarilor alimentează percepția că orice reducere a sporurilor echivalează automat cu o tăiere de salariu, deși, tehnic, este vorba despre elemente diferite ale pachetului salarial.
Declarațiile vin la câteva zile după ce Băsescu a comentat separat eșecul negocierilor pe Legea salarizării, pe care l-a descris drept o dovadă a neputinței administrative a statului. Contextul mai larg este cel al unei sesiuni parlamentare extraordinare în care Guvernul a încercat să adopte, înainte de termenul de 31 august, ultimele jaloane legislative rămase din PNRR.
Miza acestor declarații depășește simpla critică politică: dacă evaluarea lui Băsescu despre creșterea economică zero se confirmă din datele oficiale ale Institutului Național de Statistică pentru perioada 2021-2026, discuția despre eficiența reală a fondurilor europene alocate României va continua mult după închiderea formală a programului.
Spre deosebire de alte intervenții publice ale sale, Băsescu nu a propus în această apariție o soluție punctuală pentru relansarea economică, ci s-a limitat la diagnostic: o economie care, în ciuda unei finanțări europene de amploare de 30 de miliarde de euro, nu a reușit să producă, în evaluarea sa, un salt vizibil de competitivitate. Contrastul pe care îl subliniază fostul președinte, între suma uriașă alocată și rezultatul pe care îl descrie drept nul, este exact argumentul pe care îl folosește pentru a cere separarea Legii salarizării de legea sporurilor, ca test al capacității statului de a face reforme reale, nu doar formale.
