Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul președinte Traian Băsescu a declarat, pe 20 august 2026, că negocierile privind legea salarizării sunt lipsite de eficiență atâta timp cât președintele Nicușor Dan a anunțat deja că nu va promulga o lege care presupune scăderi de salarii, potrivit Digi24. Declarația a fost făcută într-o intervenție la B1 TV.
„Pe legea salarizării, atâta timp cât președintele a emis deja un punct de vedere, că nu va promulga această lege dacă ea reprezintă scădere de salarii, […] își bat capul degeaba să încerce să ajungă la un rezultat”, a declarat fostul președinte, potrivit Adevărul.
Băsescu: poziția președintelui este cunoscută și la Bruxelles
Fostul șef al statului a susținut că principala problemă în negocierile privind legea salarizării este poziția exprimată public de Nicușor Dan, care le-ar fi oferit partidelor un motiv pentru eventualul eșec al discuțiilor și pentru pierderea fondurilor europene aferente jalonului din PNRR. Potrivit lui Băsescu, declarația președintelui este „bine notată” și la nivel european, ceea ce reduce șansele ca România să adopte o formă a legii compatibilă cu cerințele privind deficitul excesiv.
„Degeaba a chemat partidele. Le-a dat exact ce voiau să audă, să li se ia responsabilitatea neîndeplinirii acestui jalon”, a mai spus fostul președinte, referindu-se la cei aproximativ 700 de milioane de euro aflați în joc.
🗞️ Citește și Acestea
„Un dezastru” dacă România depășește pragurile bugetare
Întrebat despre consecințele depășirii pragului de 60% din PIB pentru datoria publică, Băsescu a descris situația drept un dezastru, explicând că, la fel ca în cazul depășirii deficitului de 3% din PIB, România ar trebui să urmeze un plan de redresare convenit cu Comisia Europeană și supus aprobării Consiliului ECOFIN. Fostul președinte a respins ideea că parametrii convenit cu instituțiile europene ar putea fi renegociați unilateral la Bruxelles de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.
Critică dură la adresa ideii de „guvern tranzitoriu”
Într-o a doua intervenție din aceeași seară, Traian Băsescu a criticat variantele de guvernare vehiculate de liderii politici, în special ideea unui „guvern tranzitoriu”, despre care vorbise anterior premierul interimar Ilie Bolojan. „Nu-mi este cunoscută din Constituție noțiunea de guvern tranzitoriu”, a spus Băsescu, potrivit Ziare.com.
Fostul șef al statului a susținut că liderii politici ar trebui să folosească termenii prevăzuți de Constituție. „Avem Guvern, Guvern demis și cam atât în materie de denumire de Guvern. Nu-i înțeleg pe oamenii ăștia, inventează”, a afirmat el, adăugând că formule precum „guvern tranzitoriu” sau „guvern de armistițiu” nu au niciun corespondent constituțional.
Va avea România un nou Guvern în această toamnă?
Băsescu a spus că este dificil de estimat dacă țara va avea un nou Executiv cu puteri depline în perioada următoare, dar a subliniat că PSD și PNL au făcut deja propuneri pentru funcția de premier: social-democrații l-au nominalizat pe Sorin Grindeanu, iar liberalii, pe Siegfried Mureșan. În opinia sa, președintele ar fi avut un motiv întemeiat să desemneze un premier dintre cele două variante, în loc să lase negocierile blocate.
Declarațiile vin în contextul consultărilor pe care Nicușor Dan le-a purtat, tot pe 20 august, cu liderii fostei coaliții de guvernare, pe tema proiectului legii salarizării, după ce Comisia Europeană a cerut clarificări suplimentare privind textul aflat în negociere.
Miza reală rămâne responsabilitatea politică
Dincolo de disputa privind formulele constituționale de guvernare, miza centrală identificată de Băsescu rămâne aceeași: cine își va asuma, în fața Bruxelles-ului, eventualul eșec al adoptării legii salarizării în forma cerută de angajamentele europene ale României. Atâta vreme cât nici președintele, nici partidele nu cedează, riscul pierderii finanțării din PNRR rămâne deschis.
Fostul președinte a evitat, în aceeași intervenție, să indice un termen concret pentru deblocarea situației, limitându-se la a spune că soluția depinde de disponibilitatea liderilor politici de a renunța la „liniile roșii” proprii. Poziția sa contrastează cu cea a ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, care a susținut public că noua formă a legii nu prevede scăderi de venituri pentru majoritatea bugetarilor, ci doar o restructurare a sporurilor.
