Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Numărul românilor care nu mai POT face față datoriilor și apelează la procedura de insolvență personală a crescut accelerat în ultimii ani. Scumpirile, ratele bancare și cheltuielile lunare tot mai mari îi împing pe tot mai mulți cetățeni spre această soluție, iar autoritățile pregătesc acum modificări importante ale legislației, potrivit Adevărul.
Numărul dosarelor de insolvență, în creștere accelerată.
Datele oficiale arată că numărul românilor care și-au declarat insolvența personală a crescut de peste șase ori în ultimii cinci ani. Cel mai mare număr a fost înregistrat în 2025, când 226 de persoane au apelat la această procedură.
Tendința s-a accentuat în 2026: în primele patru luni ale anului au fost depuse deja 124 de cereri de insolvență personală, față de 57 în aceeași perioadă a anului anterior. Dacă ritmul se menține, numărul total ar putea fi aproape triplu față de 2025, potrivit datelor prezentate de Mihai Silviu Stejar, șef de birou în Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC.
Debitorii care ajung la insolvență au, în medie, aproximativ 20 de credite active — o cifră care reflectă cât de adânc se pot adânci românii în datorii înainte de a căuta o soluție legală.
🗞️ Citește și Acestea
Ce oferă insolvența personală celor îndatorați.
Procedura de insolvență personală, reglementată de Legea 151/2015, permite reeșalonarea datoriilor, suspendarea executărilor silite și, în anumite cazuri, chiar ștergerea unei părți din datorie la finalul planului de rambursare, care durează între 1 și 5 ani.
„Această procedură este construită pentru cei care au dificultăți în a rambursa anumite datorii. Sunt reprogramate în funcție de noua realitate economico-financiară a persoanei respective”, explică Bekesi Csaba, președintele ANPC, potrivit stiripesurse.ro.
Avocata Camelia Grădinaru avertizează că procedura vine cu restricții importante: „Veniturile și bunurile îți sunt monitorizate, nu mai poți face ce dorești cu ele. Din bunurile pe care le ai, vor fi vândute să se acopere datoriile”.
Cine nu poate cere falimentul personal.
Legea stabilește condiții stricte de eligibilitate. Nu pot accesa procedura persoanele care au ajuns în incapacitate de plată din rea-credință, cei concediați din motive imputabile lor în ultimii doi ani sau cei condamnați pentru infracțiuni de evaziune fiscală.
De asemenea, cererea se poate depune doar la minimum trei luni de la scadența datoriei neachitate, iar debitorul trebuie să notifice creditorii cu cel puțin 30 de zile înainte de depunerea cererii la ANPC.
Guvernul reduce pragul și protejează locuința familiei.
Autoritățile recunosc că legislația actuală este restrictivă, iar mulți români ajung în executare silită înainte de a putea beneficia de protecția legii. Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a legii cu mai multe schimbări esențiale.
„Reducem pragul de acces de la 15 la 10 salarii minime, astfel încât mai mulți oameni aflați în dificultate reală să poată intra în această procedură. Protejăm locuința familiei, dacă este singura și respectă standardele legale, astfel încât oamenii să nu fie scoși din propria casă”, a explicat Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, potrivit Economica.net.
Noul prag ar urma să fie echivalentul a 10 salarii minime brute, adică aproximativ 40.500 de lei față de 60.750 de lei cât reprezintă pragul actual. De asemenea, instituțiile financiare ar fi obligate să informeze debitorii cu restanțe de peste 90 de zile despre posibilitatea de a apela la procedura de insolvență.
Dacă proiectul va fi adoptat, sute de mii de români îndatorați vor putea accesa mai ușor această procedură de protecție financiară.
