Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul premier Theodor Stolojan oferă o analiză lucidă despre viitorul coaliției de guvernare, într-un context marcat de proteste masive ale primarilor și presiuni tot mai mari asupra Executivului condus de Ilie Bolojan. Cu greva de avertisment declanșată marți în peste 1.500 de primării și tensiuni vizibile în coaliție, situația guvernului actual evocă scenariile critice din vremea administrației Emil Boc. Totuși, conform Adevărul, Stolojan exclude categoric un scenariu de rupere a coaliției, subliniind că PSD are un interes strategic clar: să-l susțină pe Bolojan să ducă reformele până la capăt.
Similitudini și diferențe între guvernele Bolojan și Boc.
Analizând comparația dintre cele două executivuri, Theodor Stolojan identifică asemănări în urgența reformelor, dar și diferențe fundamentale în cauzele crizelor. „Guvernul Boc s-a izbit de o criză pe care trebuia să o rezolve, provocată în primul rând de niște cauze externe, criza financiară care a început în 2007-2008-2009″, a explicat fostul premier pentru Adevărul. Atunci, România se confrunta cu o datorie externă pe termen scurt mai mare decât rezervele valutare, necesitând un împrumut extraordinar de 90 de milioane de euro.
Guvernul Bolojan se confruntă cu o criză de natură diferită, generată de factori interni. „Trebuie să rezolve o criză creată de politicienii din România, nu de altcineva”, a subliniat Stolojan, potrivit Antena 3 CNN. Premierul actual trebuie să aplice măsuri de creștere a impozitelor și reducere a cheltuielilor pentru a restabili echilibrul bugetar, pe fondul unei scăderi economice și a unui deficit bugetar preocupant.
Calculul strategic al PSD: de ce nu va părăsi guvernarea.
Theodor Stolojan demontează speculațiile privind o posibilă ieșire a PSD de la guvernare, calificându-le drept „joc politic”. „Interesul PSD-ului acum e ca Bolojan să ducă până la capăt reformele și să vină PSD-ul în martie sau în aprilie, când trebuie să vină, în 2027, cu economie stabilizată, fără alte dureri de cap”, a declarat acesta. Social-democrații așteaptă momentul rotației guvernamentale programate pentru 2027, când vor prelua funcția de prim-ministru, potrivit protocolului coaliției.
🗞️ Citește și Acestea
Fostul lider liberal consideră că amenințările PSD de rupere a coaliției sunt parte din strategia de a evita să devină „ținta directă a nemulțumirii populației”. În acest „ocean de nemulțumire creat de aplicarea reformelor”, social-democrații încearcă să rămână „mai agățați în aer”, fără a-și asuma public costurile politice ale măsurilor impopulare.
Protestul primarilor, test crucial pentru reforma administrației.
Marți, 10 februarie 2026, guvernul Bolojan se confruntă cu o revoltă fără precedent a administrației locale. Conform Digi24, aproximativ 20.000 de angajați din primăriile a peste 1.500 de comune au declanșat o grevă de avertisment între orele 10:00-12:00. Protestul vizează măsurile de reducere cu 10% a cheltuielilor cu personalul și creșterea taxelor locale.
Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, a declarat că „niciodată măsurile nu au fost atât de draconice”. La reuniunea de la Palatul Parlamentului, primarii au prezentat 81 de puncte de nemulțumire, acuzând că autonomia locală este „zdrobită”. În sală, când Bolojan a afirmat că 80% din bugetele primăriilor provin de la stat, mai mulți edili au reacționat vehement, strigând: „Nu e adevărat!”.
Cine pierde momentum-ul reformelor: Bolojan sau coaliția?
Întrebat dacă guvernul a ratat fereastra optimă pentru reforme, Stolojan transferă responsabilitatea de la premier la întreaga coaliție. „Nu Bolojan a pierdut momentul. Dacă era după el, nu pierdea niciun timp. L-a pierdut coaliția de guvernare”, a subliniat acesta. Fostul premier recunoaște că în cadrul coaliției „unii lucrează într-un fel, alții lucrează în alt fel”, ceea ce blochează aplicarea măsurilor necesare.
Criticile venite din interior, care invocă o „limită de suportabilitate” pentru populație, sunt relativizate de Stolojan într-un mod dur: „Să ne uităm puțin la ce se întâmplă în Ucraina pentru a înțelege ce înseamnă limită de suportabilitate. Și atunci poate ne mai revenim și noi puțin”. Această comparație evidențiază frustrarea fostului premier față de discursul politic centrat pe interese electorale, în detrimentul rezolvării problemelor structurale.
Contextul actual amintește de anul 2011, când reforma din sănătate a declanșat proteste masive ce au condus la demisia premierului Emil Boc. De data aceasta însă, calculul politic este diferit, iar coaliția are toate motivele să mențină actualul Executiv până la finalul ciclului de rotație. Urmează să vedem dacă presiunea administrației locale și nemulțumirea crescândă a cetățenilor vor schimba acest echilibru fragil.
