Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a confirmat că aproape 28% din terenul arabil al României este arendat de companii străine, însă a minimalizat riscurile de securitate națională, subliniind că proprietatea efectivă rămâne în mâinile cetățenilor români. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Insider Politic de la Prima TV, conform România Liberă.
Proprietatea versus arenda: distincția esențială.
Ministrul Agriculturii a clarificat că doar 0,01% din terenul arabil aparține persoanelor fizice străine, în timp ce 26-28% este deținut de persoane juridice, adică companii. „Ca persoane, 0,01%. Persoane fizice. Persoane juridice, undeva la 26%-28%”, a precizat Barbu.
Situația este însă mai complexă, având în vedere existența familiilor mixte. Ministrul a dat exemplul unei familii din zona Timișoara, unde o româncă căsătorită cu un cetățean italian deține 7.000 de hectare. „Domnule, soțul meu este italian, eu sunt româncă. Puteți spune că cele 7.000 de hectare sunt deținute de un străin?”, a relatat ministrul despre întrebarea primită, potrivit Aktual24.
Răspunsul la îngrijorările de securitate națională.
Întrebat dacă această situație reprezintă o problemă de siguranță națională, așa cum susțin partidele suveraniste precum AUR, Florin Barbu a oferit un răspuns tranșant: „Păi, nu poate să plece cu terenul”. Ministrul a explicat că aproximativ 80% din terenul arendat este deținut de proprietari persoane fizice din România, care primesc venituri din contractele de arendă.
🗞️ Citește și Acestea
„Terenul este luat în arendă, nu este în proprietate. Iar aceste companii vor rămâne pe teritoriul României, vor produce, vor plăti impozite și taxe. România va avea un lucru foarte bun în balanța comercială”, a subliniat Barbu. El a adăugat că terenul rămâne în România, companiile străine produc aici și plătesc taxe la bugetul de stat.
Ministrul a evidențiat beneficiile reciproce ale sistemului de arendă: „Acel teren este deținut 80% de către proprietari persoane fizice care au un contract de arendă și primesc o anumită sumă de bani pentru că au arendat acel teren către o companie”. Astfel, fermierii români primesc venituri garantate, iar țara beneficiază de activitatea economică desfășurată pe aceste terenuri.
Context economic și agricol.
Sectorul agricol românesc se află într-o perioadă dificilă, cu provocări legate de costurile ridicate de producție, infrastructura precară și întârzierile în plățile subvențiilor. În 2024, prețurile îngrășămintelor și carburantului au crescut semnificativ, punând presiune asupra fermierilor.
România găzduiește 33% din fermele din statele membre UE, dar contribuie cu doar 3,4% la producția agricolă totală a Uniunii Europene, ceea ce indică performanțe slabe la nivel european. Exodul forței de muncă din mediul rural rămâne o altă problemă majoră, conform Revista Ferma.
Dezbaterea privind controlul străin asupra terenurilor agricole continuă să polarizeze scena politică românească. În timp ce unii văd în acest lucru o amenințare la adresa suveranității naționale, ministrul Agriculturii insistă că sistemul actual asigură beneficii economice pentru România, protejând în același timp dreptul de proprietate al cetățenilor români.
