Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul șef al SIE Silviu Predoiu a comentat pe Facebook cel mai recent sondaj CURS, care îl plasează pe Călin Georgescu în fruntea clasamentului încrederii în politicieni, susținând că datele arată de fapt un top al neîncrederii generalizate. Sondajul, realizat în perioada 14-24 iulie 2026, a fost publicat de HotNews.
Ce arată, de fapt, sondajul CURS
Potrivit cercetării, realizată pe un eșantion național de 1.108 respondenți, Călin Georgescu se află pe primul loc în clasamentul încrederii, cu 33% dintre respondenți declarând că au multă sau foarte multă încredere în el, urmat de președintele Nicușor Dan și de liderul AUR, George Simion, potrivit Adevărul.
Niciunul dintre politicienii evaluați nu se bucură însă de încrederea unei majorități a populației. La polul opus, instituțiile politice și judiciare înregistrează cele mai slabe scoruri: Guvernul este creditat cu doar 19% opinii favorabile, iar Parlamentul cu 20%, în timp ce Armata și Biserica depășesc pragul de 60% de încredere.
Argumentul lui Predoiu: „Un top al neîncrederii”
Silviu Predoiu a pornit de la aceleași cifre pentru a construi o interpretare inversă a sondajului. „Nu mai există, de fapt, un top al încrederii în politica românească. Există un top al neîncrederii”, a scris fostul șef al SIE pe pagina sa de Facebook.
🗞️ Citește și Acestea
Predoiu a subliniat că Guvernul înregistrează 78% neîncredere, cel mai ridicat procent din întregul sondaj, urmat de Parlament cu 77% și de Justiție cu 72%. „Cele trei puteri ale statului sunt exact cele în care românii au cea mai puțină încredere”, a mai notat el.
Referindu-se la Călin Georgescu, Predoiu a punctat că, deși acesta conduce clasamentul, este respins de aproape două treimi dintre respondenți. „Recordul lui nu este că a convins o majoritate. Recordul lui este că a produs cel mai mic procent de neîncredere”, a scris fostul oficial.
Contrastul dintre instituțiile „care acționează” și cele „care vorbesc”
Fostul șef al SIE a observat că singurele instituții cu un nivel ridicat de încredere reală, Armata și Biserica, nu sunt conduse de politicieni și nu se definesc prin discurs public. El a interpretat acest contrast ca fiind un semnal asupra modului în care românii disting între instituțiile care „acționează” și cele care „vorbesc”.
Predoiu a mai atras atenția asupra unei contradicții aparente în datele sondajului: deși 80% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, aproape 60% nu susțin nici alegerile anticipate, nici suspendarea președintelui, o observație confirmată și de datele publicate de ziare.com, potrivit cărora 58% dintre respondenți se opun organizării de alegeri anticipate.
Poziția lui Predoiu față de alegerile anticipate
Deși recunoaște riscurile, Silviu Predoiu s-a declarat, în același comentariu, susținător al ideii de alegeri anticipate, considerând că un mandat obținut într-un climat de neîncredere generalizată își pierde legitimitatea reală. El a avertizat însă că un scrutin anticipat organizat „după aceleași criterii” care au dus la situația actuală nu ar rezolva nimic, ci ar repeta doar tiparul actual de vot negativ.
„Românul nu mai alege pe cel în care are încredere. Alege pe cel pe care îl respinge mai puțin”, a conchis Predoiu, avertizând că votul motivat de respingere, mai degrabă decât de convingere, riscă să reproducă aceleași rezultate la fiecare scrutin.
Ce înseamnă acest tip de interpretare a datelor
Citirea „inversă” a unui sondaj de încredere, dinspre procentele de respingere, este un exercițiu de analiză politică folosit adesea pentru a sublinia fragilitatea legitimității instituționale, dincolo de ordinea strict numerică a unui clasament. În acest caz, datele CURS arată că diferența dintre cel mai bine plasat și cel mai prost plasat politician se măsoară în procente de neîncredere, nu de încredere efectivă.
Interpretarea lui Predoiu rămâne o opinie personală, distinctă de metodologia și concluziile oficiale ale institutului CURS, care nu a formulat public o asemenea citire a propriilor date.
Sondajul vine într-un context politic tensionat, marcat de dezbateri privind eventuale alegeri anticipate și de o coaliție de guvernare aflată sub presiune. Rămâne de văzut dacă nivelul ridicat de neîncredere instituțională documentat de CURS se va reflecta și în alte cercetări sociologice publicate în perioada următoare.
