Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Senatul a respins, la 14 septembrie, propunerea legislativă inițiată de AUR pentru reducerea numărului de parlamentari la 299, respectiv 201 deputați și 98 de senatori, potrivit Antena 3 CNN. Proiectul a strâns 43 de voturi „pentru”, 40 „împotrivă” și 21 de abțineri, insuficient pentru a fi adoptat.
Ce prevedea proiectul respins de Senat
Inițiativa, depusă de senatorul AUR Corneliu Negru, propunea reducerea numărului total de parlamentari de la 465 la 299, prin creșterea normei de reprezentare: un deputat la 100.000 de locuitori și un senator la 200.000 de locuitori, față de normele actuale. Proiectul mai prevedea că, pe circumscripție electorală, numărul mandatelor de deputat nu putea fi mai mic de doi, iar fiecare județ ar fi păstrat cel puțin un senator, potrivit Ziare.com.
Corneliu Negru a invocat referendumul din 2009, susținând că voința exprimată atunci de electorat nu poate fi ignorată de actualul Parlament. „Voința populară nu poate și nu trebuie ignorată de Parlament”, a declarat senatorul AUR.
USR a votat alături de AUR, spre nemulțumirea UDMR
Deși inițiativa a venit din partea AUR, ea a primit susținerea senatorilor USR, care au invocat consecvența față de o poziție mai veche a partidului privind reducerea numărului de parlamentari. „Votăm 300 de parlamentari indiferent cine propune”, a spus senatorul Narcis Mircescu.
🗞️ Citește și Acestea
Votul comun AUR-USR a nemulțumit conducerea grupului senatorial UDMR. Liderul senatorilor UDMR, Lorand Turos, a numit inițiativa o „propunere scrisă pe genunchi” și a acuzat USR de inconsecvență față de partenerul său de coaliție interimară, amintind că deputatul USR Cătălin Drulă a criticat recent UDMR. Liderul senatorilor PACE, Cosmina Cerva, a considerat, la rândul său, că proiectul e „populist”, pentru că nu poate fi pus în aplicare din cauza modului în care a fost redactat.
De la referendumul din 2009 la votul din Senat
Propunerea respinsă de Senat se bazează pe referendumul național din 2009, inițiat de fostul președinte Traian Băsescu. Atunci, la întrebarea dacă sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane, au votat „DA” 7.765.573 de alegători, adică 88,84% din voturile valabil exprimate.
La același referendum a mai existat o a doua întrebare, despre trecerea la un Parlament unicameral, la care au răspuns afirmativ 6.740.213 de alegători, reprezentând 77,78% din voturile valabile. Deși rezultatul din 2009 a fost unul dintre cele mai clare mandate populare din istoria recentă a României, niciunul dintre cele două deziderate nu a fost pus integral în aplicare până acum, iar votul din Senat arată că nici acum nu există o majoritate parlamentară pentru reducerea efectivă a numărului de mandate.
Fisura din coaliția interimară
Faptul că USR a votat alături de AUR, iar UDMR și PACE s-au opus, scoate la iveală o fractură în interiorul coaliției interimare care susține în prezent guvernarea. UDMR și USR fac parte, teoretic, din aceeași structură de guvernare, iar reproșul lui Lorand Turos vizează tocmai lipsa de coerență a partenerului USR pe o temă pe care UDMR o consideră sensibilă, având în vedere impactul pe care o reducere a numărului de mandate l-ar putea avea asupra reprezentării parlamentare a minorităților.
Poziția PACE, exprimată prin Cosmina Cerva, adaugă un al treilea unghi al disputei: nu o opoziție de principiu față de reducerea numărului de parlamentari, ci o critică asupra modului tehnic în care a fost redactată inițiativa AUR, considerată insuficient fundamentată pentru a putea fi aplicată așa cum a fost formulată.
De ce nu s-a reușit până acum aplicarea referendumului din 2009
De la referendumul din 2009 și până la votul din Senat, mai multe inițiative legislative cu obiective similare au fost depuse în Parlament, dar niciuna nu a reușit să parcurgă întregul proces legislativ până la promulgare. Argumentul folosit constant de inițiatori, indiferent de partid, a fost caracterul obligatoriu al rezultatului unui referendum validat, în timp ce oponenții au invocat de fiecare dată dificultăți tehnice de aplicare sau efecte asupra reprezentării teritoriale.
Votul de la Senat confirmă acest tipar: proiectul nu a fost respins pentru că cineva ar contesta rezultatul referendumului din 2009, ci pentru că o parte a clasei politice consideră că forma tehnică a inițiativei AUR nu poate fi pusă în practică fără ajustări suplimentare.
Inițiativa respinsă de Senat, în calitate de prim for sesizat, merge acum la Camera Deputaților, care are rol decizional și poate încă adopta proiectul în forma inițială sau modificată. Fisura vizibilă în coaliția interimară, cu USR de o parte și UDMR și PACE de cealaltă parte, arată însă că miza reală a dezbaterii depășește simpla aritmetică parlamentară și ține de calculele politice ale fiecărui partid înaintea unui posibil scrutin anticipat.
